Din cuprinsul articolului
Timp de milenii, predicțiile privind sfârșitul lumii au fascinat oamenii de știință și profeții deopotrivă. Cu toate acestea, puține studii au abordat subiectul dintr-o perspectivă științifică.
În 1960, fizicianul Heinz von Foerster, împreună cu Patricia Mora și Lawrence Amiot, au publicat un articol în revista Science în care au stabilit că lumea va atinge un punct critic pe 13 noiembrie 2026.
Conform calculelor sale, creșterea populației mondiale ar fi de așa natură încât omenirea s-ar prăbuși, nu din cauza catastrofelor naturale sau a pandemiilor, ci din cauza propriilor sale acțiuni.
De ce ar veni sfârșitul lumii în 2026?
Studiul realizat de von Foerster și echipa sa a folosit o formulă care prezicea că populația lumii va crește exponențial până aproape de infinit până în 2026.
Documentul, intitulat „Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026”, a sugerat că, chiar dacă s-ar obține o aprovizionare stabilă cu alimente și s-ar evita dezastrele naturale, suprapopularea ar provoca colapsul sistemelor sociale și de mediu.
Problema este că populația umană a crescut într-un ritm atât de rapid încât nici măcar progresele tehnologice nu pot atenua consecințele.
Nu este vorba de schimbări climatice, ci de suprapopulare
Spre deosebire de multe alte predicții apocaliptice, acest studiu nu a dat vina pe schimbările climatice sau pe evenimentele cosmice pentru colaps, ci pe oamenii înșiși. Conform modelului matematic utilizat, suprapopularea va duce la extincție din cauza lipsei de resurse și a impactului asupra mediului.
Cercetările de la acea vreme au avertizat că, dacă populația lumii va continua să crească în același ritm, vom ajunge la un punct nesustenabil în care societățile nu își vor mai putea menține stabilitatea.
Ce spun oamenii de știință astăzi?
Deși această predicție este acum privită cu scepticism, mai ales că ratele de creștere a populației au început să se stabilizeze, dezbaterea cu privire la limitele creșterii umane continuă.
Agenții precum ONU au estimat că populația va ajunge la 11,2 miliarde până în 2100, ridicând întrebări cu privire la modul de gestionare a resurselor globale și a mediului într-o lume tot mai aglomerată, scrie sursa.
