Din cuprinsul articolului
Numărul cazurilor de cancer esofagian este în creștere în mai multe țări, iar specialiștii atrag atenția asupra unui fapt îngrijorător: boala pornește adesea cu simptome înșelător de banale, ignorate luni sau chiar ani. O durere persistentă în gât, arsuri la stomac sau dificultăți la înghițire pot fi primele semnale ale unei forme de cancer extrem de agresive, diagnosticată, în majoritatea cazurilor, prea târziu.
Medicii vorbesc despre una dintre afecțiunile oncologice cu cele mai mici șanse de supraviețuire, tocmai pentru că semnele timpurii sunt confundate cu probleme digestive obișnuite și nu determină prezentarea rapidă la medic.
Un cancer descoperit prea târziu, în 9 din 10 cazuri
Cancerul esofagian afectează esofagul, tubul care transportă alimentele de la gură la stomac. Evoluția sa este adesea silențioasă. Datele clinice arată că aproximativ 90% dintre pacienți ajung la diagnostic în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt limitate, iar prognosticul este rezervat.
Specialiștii spun că nu agresivitatea bolii este singura problemă, ci lipsa de reacție la primele simptome. Mulți pacienți trăiesc luni de zile cu disconfort la înghițire sau arsuri constante, tratate cu antiacide, fără investigații suplimentare.
Durerea în gât care nu trece nu este întotdeauna banală
Debutul cancerului esofagian poate mima afecțiuni frecvente. Tocmai de aceea, medicii insistă asupra duratei și persistenței simptomelor. Printre cele mai comune semne se numără:
-
durere, usturime sau senzație de arsură în gât, fără legătură cu o infecție respiratorie
-
arsuri la stomac frecvente sau agravarea refluxului gastric
-
dificultăți la înghițire, inițial pentru alimente solide
-
senzația că mâncarea rămâne „blocată”
-
regurgitarea alimentelor
-
răgușeală persistentă sau modificarea vocii
-
tuse cronică fără cauză pulmonară
-
scădere inexplicabilă în greutate
-
senzație constantă de nod în gât
Aceste manifestări nu indică automat cancer, dar dacă persistă mai mult de două săptămâni, necesită evaluare medicală.
Cine are risc crescut să dezvolte cancer esofagian
Boala poate apărea la oricine, însă există factori care cresc semnificativ riscul. Medicii atrag atenția în special asupra:
-
fumatului și consumului excesiv de alcool
-
refluxului gastroesofagian netratat sau tratat incorect
-
obezității
-
dietei sărace în legume și fructe
-
consumului frecvent de băuturi foarte fierbinți
-
antecedentelor familiale de cancer esofagian
Deși este mai frecvent la persoanele peste 50 de ani, numărul cazurilor în rândul adulților mai tineri este în creștere, pe fondul stilului de viață dezechilibrat.
De ce diagnosticarea timpurie face diferența
Depistat la timp, cancerul esofagian poate fi tratat mult mai eficient. În stadiile incipiente, intervențiile chirurgicale, tratamentele endoscopice sau terapiile combinate pot crește semnificativ șansele de supraviețuire.
Medicii recomandă endoscopia digestivă superioară persoanelor cu simptome persistente. Investigația permite vizualizarea directă a mucoasei esofagiene și identificarea modificărilor suspecte sau precanceroase.
Teste noi care pot salva vieți
În unele țări este deja folosit un test modern de depistare precoce, cunoscut sub forma „capsulei cu burete”. Procedura este rapidă, nu necesită sedare și permite recoltarea de celule din esofag pentru analiză. Specialiștii consideră că astfel de metode ar putea schimba radical depistarea timpurie, mai ales în rândul persoanelor cu reflux gastric cronic.
Pacienții diagnosticați cu esofag Barrett, o afecțiune precanceroasă asociată refluxului, trebuie monitorizați regulat, deoarece riscul de transformare malignă este crescut.
Ce poți face pentru a reduce riscul
Prevenția joacă un rol esențial. Medicii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente:
-
renunțarea la fumat
-
limitarea consumului de alcool
-
evitarea băuturilor foarte fierbinți
-
menținerea unei greutăți sănătoase
-
alimentație bogată în legume, fructe și fibre
-
tratarea corectă a refluxului gastric
Creșterea numărului de cazuri de cancer esofagian este un semnal de alarmă clar. O durere persistentă în gât, arsuri frecvente sau dificultăți la înghițire nu ar trebui ignorate sau tratate la nesfârșit „după ureche”.
Medicii avertizează că reacția rapidă la simptomele aparent minore poate face diferența dintre un tratament eficient și un diagnostic tardiv. În acest caz, vigilența poate salva vieți.
Cum se tratează cancerul esofagian în prezent
Tratamentul cancerului esofagian depinde strict de stadiul în care este descoperită boala, de localizarea tumorii și de starea generală a pacientului. Din acest motiv, momentul diagnosticului face diferența majoră între opțiuni curative și tratamente paliative.
În stadiile incipiente, când tumora este limitată la mucoasa esofagului, pot fi folosite:
-
proceduri endoscopice minim invazive, prin care leziunea este îndepărtată fără chirurgie majoră
-
ablații locale ale țesutului afectat, în anumite cazuri selecționate
În stadiile local avansate, tratamentul devine mult mai complex și presupune:
-
chirurgie majoră pentru îndepărtarea unei porțiuni din esofag
-
chimioterapie și radioterapie, administrate înainte sau după operație
-
terapii combinate, pentru a reduce dimensiunea tumorii și riscul de recidivă
În stadiile avansate sau metastatice, obiectivul nu mai este vindecarea, ci:
-
încetinirea evoluției bolii
-
ameliorarea simptomelor, în special a dificultăților la înghițire
-
menținerea calității vieții
În ultimii ani, pentru anumite tipuri de cancer esofagian au fost introduse și:
-
terapii țintite, care acționează asupra unor mecanisme specifice tumorii
-
imunoterapia, folosită în cazuri atent selecționate
Medicii subliniază însă că aceste opțiuni sunt eficiente doar pentru o parte dintre pacienți și nu pot compensa un diagnostic tardiv.
Care este rata de supraviețuire și de ce este atât de mică
Cancerul esofagian se află constant printre cancerele cu cea mai scăzută rată de supraviețuire, tocmai din cauza diagnosticării întârziate.
Datele medicale arată că:
-
rata de supraviețuire la 5 ani, pentru toate stadiile combinate, este de aproximativ 15–20%
-
dacă boala este descoperită în stadiu incipient, supraviețuirea poate depăși 45–50%
-
în stadiile avansate, cu metastaze, supraviețuirea la 5 ani scade sub 5%
Diferența este uriașă și explică de ce medicii insistă asupra atenției la simptomele persistente. Majoritatea pacienților ajung la diagnostic atunci când înghițirea devine extrem de dificilă sau când apar dureri intense, semn că boala este deja avansată.
