Din cuprinsul articolului
Boala Alzheimer este una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii memoriei și declinului cognitiv la vârsta a treia. Totuși, un fapt continuă să-i intrige pe cercetători: aproape două treimi dintre pacienții cu Alzheimer din întreaga lume sunt femei.
Mult timp s-a crezut că această diferență se explică prin faptul că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Însă cercetări recente sugerează că povestea este mai complexă. Studiile care analizează modul în care creierul bărbaților și al femeilor se modifică odată cu vârsta scot la iveală diferențe biologice subtile, dar semnificative.
Aceste descoperiri ar putea explica de ce riscul de Alzheimer diferă în funcție de sex și de ce strategiile de prevenție ar trebui adaptate diferit pentru femei și bărbați.
Diferențele ascunse din creier care apar odată cu vârsta
Un studiu publicat recent în revista PNAS a analizat peste 4.700 de adulți sănătoși cu vârste între 17 și 95 de ani, pentru a descoperi dacă procesul de îmbătrânire a creierului se desfășoară diferit la femei și bărbați și dacă aceste diferențe pot explica incidența mai mare a Alzheimerului în rândul femeilor.
Cercetătorii au examinat peste 12.000 de scanări RMN pentru a urmări modificările în volumul creierului, grosimea cortexului și suprafața cerebrală. Concluzia: atât femeile, cât și bărbații pierd masă cerebrală odată cu vârsta, însă tiparele acestor schimbări nu sunt identice.
Bărbații au prezentat un declin mai accentuat în mai multe regiuni cerebrale, în special în zonele asociate memoriei și emoțiilor, cum este cortexul parahipocampic. Femeile, în schimb, au avut mai puține regiuni afectate de atrofie, dar s-a observat o mărire semnificativă a ventriculilor cerebrali, adică a spațiilor pline cu lichid din creier.
Aceste rezultate sugerează că, deși bărbații pierd mai repede țesut cerebral, creierul femeilor poate fi mai vulnerabil la alte tipuri de modificări care favorizează dezvoltarea Alzheimerului.
De ce îmbătrânesc diferit creierul bărbaților și cel al femeilor
Îmbătrânirea biologică afectează sexele în moduri distincte. Studiul a arătat că bărbații prezintă semne de îmbătrânire structurală mai rapidă, la fel cum îmbătrânesc mai repede și din punct de vedere biologic în general.
Factori precum hormonii, funcția metabolică și schimbările epigenetice – care influențează modul în care genele sunt exprimate – pot juca un rol important.
Totuși, chiar dacă bărbații pierd țesut cerebral mai repede, femeile rămân mai predispuse la Alzheimer. Asta arată că nu doar volumul creierului contează, ci și felul în care acesta funcționează și se adaptează la stresul biologic.
Cercetătorii au observat, de exemplu, că diferențele legate de sex dispar parțial atunci când se ține cont de speranța de viață. Cu alte cuvinte, faptul că femeile trăiesc mai mult poate masca sau accentua unele efecte în studiile care nu separă aceste variabile.
Un alt aspect crucial este menopauza. În această perioadă, creierul femeilor suferă schimbări hormonale majore care pot afecta modul în care acesta procesează energia și elimină toxinele. Aceste transformări pot face ca anumite regiuni cerebrale să devină mai sensibile la deteriorările asociate Alzheimerului, chiar dacă pierderea totală de volum este mai lentă decât la bărbați.
Ce înseamnă aceste descoperiri pentru riscul de Alzheimer
Rezultatele studiului arată clar că îmbătrânirea creierului și riscul de Alzheimer nu sunt procese identice. Pe scurt, un creier care se micșorează mai repede nu înseamnă automat un risc mai mare de boală.
Cercetătorii au constatat că, deși bărbații au un declin structural mai rapid, creierul femeilor pare mai sensibil la schimbările biochimice specifice Alzheimerului.
Un exemplu este genera APOE ε4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer. Studiile anterioare au arătat că această genă afectează femeile mai puternic, influențând modul în care proteinele tau – implicate în degenerarea neuronală – se acumulează în creier.
Aceste diferențe moleculare pot explica de ce riscul femeilor rămâne mai mare, chiar și atunci când pierderea de volum cerebral este mai redusă.
În plus, factorii sociali și de mediu pot amplifica riscurile. De exemplu, femeile au trăit istoric mai mult, dar au avut acces limitat la educație și îngrijiri medicale, factori care joacă un rol important în sănătatea cognitivă pe termen lung.
Ce urmează pentru cercetare și prevenție
Deși acest studiu amplu oferă perspective valoroase, cercetătorii atrag atenția că există încă multe întrebări fără răspuns.
Participanții analizați au fost, în general, mai sănătoși și mai educați decât media populației, ceea ce poate influența rezultatele. De asemenea, studiul s-a concentrat doar pe adulți sănătoși, fără a include persoane care prezintă deja semne timpurii de declin cognitiv.
Pentru a înțelege pe deplin fenomenul, viitoarele cercetări trebuie să analizeze nu doar structura creierului, ci și interacțiunea dintre stilul de viață, gene și hormoni de-a lungul timpului.
O abordare combinată – biologică și socială – ar putea oferi o imagine mai clară asupra motivului pentru care femeile sunt diagnosticate mai des cu Alzheimer.
În același timp, această nouă înțelegere poate transforma modul în care sunt dezvoltate strategiile de prevenție și tratament. În viitor, recomandările de stil de viață și răspunsul la tratamente ar putea fi personalizate în funcție de sex, ținând cont de diferențele subtile dintre creierul bărbaților și al femeilor, potrivit Times of India.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să descifreze aceste mecanisme complexe, un lucru devine tot mai clar: boala Alzheimer nu este aceeași pentru toată lumea. Riscurile și cauzele sale variază în funcție de sex, iar recunoașterea acestor diferențe este esențială pentru protejarea sănătății creierului odată cu înaintarea în vârstă.
