„Pe vremuri femeile găteau ca mama, acum beau ca tata” este o celebră zicală care își găsește ecoul și în zilele noastre. Fața neagră a egalității se observă în numărul tot mai mare al femeilor care beau.
Conform, Daily Mail, femeile clasei de mijloc beau exagerat de mult pentru a se impune în cariera lor în fața bărbaților și pentru a fi acceptate mai ușor de către colegii lor de birou. Extrem de multe femei, ies seara cu colegii de birou și beau cot la cot cu bărbații pentru a le demonstra că sunt egale. De asemenea o femeie care bea în oraș este un lucru social acceptat de majoritatea populației, însă alcoolul a urcat de pe locul 8 pe locul 5 al factorilor ce contribuie la mortalitate.
Tu știi cât trebuie să consume oamenii în funcție de gen?
Fiecare tara si-a stabilit limite privind cantitatea de alcool care reprezinta un consum nepericulos pentru sanatate, in grame de alcool pur/zi pentru barbati si femei sau in unitati de alcool.
În România, se consideră consum problematic (riscant, nociv, extrem de nociv) depășirea cantităilor:
Bărbaţi ≤ 2 unităţi/zi, maxim 14 Unitati/saptamana
Femei ≤ 1 unitate/zi, maxim 7 unități/săptămână
Persoane peste 65 ani ≤ 1 unitate/zi
Depășirea acestor limite se asociează cu creșterea riscurilor pentru probleme de sănătate.
1 unitate= 10 ml de alcool pur
Care este consumul la nivelul României?
Am întrebat specialiștii de la Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor cum stă România în statistici.
”Conform datelor limitate de care dispunem, se pare că în România prevalența abuzului de alcool este în creștere în rândul femeilor tinere (15-34 ani). Pentru celelalte categorii de vârstă, abuzul de alcool apare adesea ca asociat altor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau tulburările de anxietate. Ceea ce relevă datele noastre este că, în condițiile unei penurii de servicii de tratament pentru abuzul și dependența de alcool (peste 90% din populația României nu cunoaște un centru de tratament pentru dependența de alcool altul decat spitalul de psihiatrie), stigmatizarea, rușinea asociată problemelor legate de dependența de alcool fac și mai dificil accesul la aceste servicii. Pentru femei, această stigmatizare este și mai mare. Această situație îngrunează și mai mult apelarea la o forma de tratament. Rezultatul este agravarea în timp a acestor probleme și consecințe negative asociate, cum ar fi probleme de sănătate somatică (ciroză, neuropatii, accidente etc.), probleme sociale (divorț, pierderea locului de muncă, izolare) și psihologice (depresie severă, până la tentative de suicid)”, a explicat Eugen Hriscu, directorul stiintific al ALIAT, medic psihiatru, psihoterapeut si specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor.
Sunt foarte multe motivele pentru care femeile apelează la băutură pentru a comfort – fie sunt singure, fie sunt stresate, fie sunt nesigure și cred că trebuie să se impună în fața bărbaților dacă urmează acelaș exemplu ca ei.
„Femeile beau de obicei in asociere cu alte tulburari psihice (depresie, anxietate, tulburare de personalitate borderline) si mai putin legat de placerea consumului de alcool. In ultimii ani, adresabilitatea catre clinicile de specialitate a femeilor a crescut, desi discriminarea intre sexe persista, legata de acceptarea consumului de alcool in societate la barbati, dar nu si la femei” este de părere Andreea Ștefanache, medic psihiatru la Clinica ALIAT BUCUREȘTI
Efectele alcoolului sunt devastatoare – de la ciroze, depresii, pierderea căsniciilor și a respectului de sine și a celor din jur până la tragedii provocate de consumul nociv.
În București există o Clinică de tratament pentru persoanele dependente, Clinica ALIAT, fiind singura clinică privată de tratamentul ambulator al acestor tulburari psihice.
A.
