Din cuprinsul articolului
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai importante invenții medicale ale ultimului secol. Ele sunt medicamente folosite pentru tratarea infecțiilor provocate de bacterii și anumiți paraziți. Sistemul imunitar reușește de cele mai multe ori să elimine singur bacteriile, însă atunci când acestea se înmulțesc prea rapid sau organismul este slăbit, tratamentul cu antibiotic devine necesar. Celulele albe din sânge intervin pentru a distruge agenții patogeni, dar în unele situații au nevoie de sprijin medicamentos.
Antibioticele pot opri multiplicarea bacteriilor sau le pot distruge direct. Pot avea origine naturală sau pot fi obținute complet în laborator, iar cercetarea medicală continuă să dezvolte noi molecule pentru combaterea infecțiilor rezistente.
Cum acționează antibioticele asupra organismului
Scopul tratamentului este eliminarea completă a bacteriei patogene. Moleculele antibioticului ajung la suprafața sau în interiorul celulei bacteriene și acționează asupra unor structuri esențiale acesteia, fără a afecta celulele umane. În funcție de tipul de antibiotic, efectul poate fi de distrugere directă a bacteriilor sau de inhibare a dezvoltării lor, astfel încât organismul să le poată elimina treptat.
Fiecare clasă de antibiotic are un mecanism specific, motiv pentru care alegerea tratamentului este strict responsabilitatea medicului.
De ce antibioticele nu vindecă răceala, gripa sau alte infecții virale
Deși sunt extrem de eficiente împotriva bacteriilor, antibioticele nu au nicio acțiune asupra virusurilor. Cu toate acestea, ele sunt frecvent administrate greșit în sezonul rece, în cazuri de răceală, gripă sau bronșită acută – afecțiuni care au aproape întotdeauna cauză virală.
În aceste situații, antibioticul nu reduce durata bolii și nu previne complicațiile. Administrarea inutilă crește riscul apariției rezistenței bacteriene, poate provoca reacții adverse și afectează flora intestinală. Infecții precum răceala comună, gripa, COVID-19, majoritatea durerilor în gât sau unele sinuzite se tratează prin odihnă, hidratare și medicamente simptomatice, nu prin antibiotice.
De ce este esențială respectarea duratei tratamentului
Antibioticul trebuie administrat exact în doza și pe perioada recomandată de medic. Oprirea tratamentului la primele semne de ameliorare este o greșeală frecventă. Deși simptomele se diminuează după două-trei zile, bacteriile nu sunt complet distruse, iar întreruperea prematură permite supraviețuirea celor mai rezistente microorganisme.
Recidiva, necesitatea unor antibiotice mai puternice și dezvoltarea rezistenței bacteriene sunt doar câteva dintre riscurile unui tratament incomplet. În funcție de tipul infecției, durata poate varia de la o singură doză la câteva zile sau chiar săptămâni.
Ce faci dacă ai uitat sau ai luat din greșeală o doză în plus
Dacă o doză a fost omisă, administrarea se face imediat ce pacientul își amintește, cu condiția să nu fie aproape de ora următoarei doze. În schimb, doza nu trebuie dublată. O doză suplimentară luată accidental nu provoacă, de regulă, probleme grave, dar poate duce la reacții digestive neplăcute.
Cine trebuie să evite anumite antibiotice
Există situații rare în care tratamentul nu poate fi administrat. Alergia la un anumit antibiotic impune înlocuirea acestuia cu o alternativă adecvată. În sarcină și alăptare, unele medicamente sunt contraindicate, iar altele sunt considerate sigure, motiv pentru care recomandarea medicului este esențială. În plus, anumite antibiotice interacționează cu alte tratamente, de aceea informarea completă a medicului este obligatorie.
Pericolul real al utilizării greșite: rezistența bacteriană
Consumul nejustificat de antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări ale medicinei moderne. Rezistența bacteriană apare atunci când bacteriile se adaptează și devin mai puternice decât medicamentele create să le distrugă. Infecțiile care altădată erau ușor de tratat se pot transforma în probleme grave, care necesită terapii complexe.
Utilizarea responsabilă a antibioticelor este o obligație comună – a medicilor, dar și a pacienților. Antibioticele salvează vieți, însă eficiența lor depinde de respectarea regulilor de administrare și de evitarea tratamentului inutil.
Sursa: Aktual24
