Din cuprinsul articolului
În primele șase luni din 2025, sistemul sanitar românesc trece printr-o realocare financiară fără precedent. Mai multe fonduri au fost direcționate pentru acoperirea creșterilor salariale din spitalele de stat decât pentru serviciile medicale oferite pacienților.
Astfel, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), au plecat 8,5 miliarde de lei pentru salarii. În același timp, serviciile medicale cu paturi au atras doar 8,3 miliarde de lei.
Acest dezechilibru ridică întrebări despre sustenabilitatea sistemului și prioritățile reale ale politicilor de sănătate publică.
FNUASS în 2025: salariile în spitalele statului, mai costisitoare decât serviciile medicale
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de CNAS, își recrutează veniturile din contribuții CASS, taxa clawback, și subvenții de stat.
În primele șase luni din 2025, acesta a înregistrat un excedent de peste 1,6 miliarde de lei, față de deficitul de 3,8 miliarde lei înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior.
În același interval, FNUASS a virat peste 8,5 miliarde de lei către spitalele de stat, pentru a acoperi majorările salariale bazate pe legea salarizării unitare. E o creștere de 21,5% comparativ cu semestrul I 2024, potrivit unei analize economica.net.
Contrar așteptărilor, serviciile medicale acordate pacienților în spitale cu paturi au primit doar 8,3 miliarde lei. Creșterea este nesemnificativă, sub 1% față de 2024. Așadar, cheltuielile pentru salarii au depășit ușor alocările pentru servicii medicale.
Distribuția surselor de venit
Veniturile totale ale FNUASS au urcat la 41,2 miliarde lei în semestrul I 2025 (+21% față de 2024).
Peste 83,6% provin din contribuții de asigurări, în timp ce subvenţiile statului (9,4%) au crescut semnificativ, contribuind la reducerea ponderii CASS.
Semnificaţii și implicații
- Prioritizarea salariilor: Proporția ridicată a fondurilor direcționate către creșterea personalului medical sugerează un accent major pe resursa umană. Nu există o creștere echivalentă a serviciilor efective oferite populației.
- Riscuri pe termen mediu-lung: Alocarea inegală poate induce presiuni viitoare pentru creșterea serviciilor, infrastructurii sau echipamentelor medicale.
- Context economic: Excedentul bugetar deschide posibilitatea unor recalibrări, dar și necesitatea unei transparențe sporite în deciziile de alocare.
Situația financiară din sănătate în 2025 arată clar o prioritizare a resursei umane, în detrimentul serviciilor efective oferite pacienților.
Pe termen scurt, creșterea veniturilor personalului medical poate reduce migrația cadrelor și crește atractivitatea meseriei. Pe termen lung, însă, lipsa unor investiții consistente în infrastructură, echipamente și servicii medicale ar putea genera presiuni suplimentare asupra sistemului.
Pentru a menține echilibrul, este nevoie de o strategie integrată care să valorifice excedentul actual al FNUASS. Pacientul trebuie să rămână în centrul politicilor de sănătate.
