Din cuprinsul articolului
Franța blocată de grevă, cu una dintre cele mai mari mobilizari sindicală din ultimii ani. Între 600.000 și 900.000 de manifestanți sunt pe străzile din întreaga țară, conform prognozelor Ministerului de Interne. De la Paris la Lyon, de la Nantes la Marsilia, valul protestelor s-a transformat într-o adevărată demonstrație de forță, însoțită pe alocuri de tensiuni, confruntări cu forțele de ordine și arestări.
În capitală, procesiunea principală a pornit din aglomerata Place de la Bastille, având ca punct final Place de la République. Numeroase sindicate, conduse de Confederația Generală a Muncii (CGT), au deschis marșul cu mesaje dure la adresa guvernului. Secretarul general al CGT, Sophie Binet, a declarat că „strada trebuie să scrie bugetul”, acuzând executivul condus de premierul Sébastien Lecornu că ignoră revendicările muncitorilor și ale societății civile.
Mobilizarea nu s-a limitat la Paris. La Lyon, peste 14.000 de persoane s-au adunat conform prefecturii, în timp ce sindicatele au estimat participarea la peste 20.000 de protestatari. Demonstrația a degenerat însă în confruntări violente: trei persoane au fost rănite, printre care un ofițer de poliție și un jurnalist aflat în fruntea marșului. Situația a devenit tensionată și la Nantes, unde aproximativ 10.000 de manifestanți au intrat în conflict cu forțele de ordine, poliția folosind gaze lacrimogene după aruncarea de proiectile. La Rennes, peste 5.000 de oameni au mărșăluit pașnic la început, dar incidentele nu au întârziat să apară, iar la Marsilia, cifrele preliminare indicau cel puțin 13.000 de participanți.
Primele arestări și confruntări
Potrivit Ministerului de Interne, până la ora 13:00 au fost efectuate cel puțin 111 arestări și 32 de rețineri, dintre care șase numai la Paris. Printre zonele cu intervenții notabile se află Bouches-du-Rhône, unde autoritățile au raportat 22 de arestări și 18 blocaje prevenite, precum și Montpellier, unde trei persoane au fost reținute pentru posesia de bombe fumigene. În mai multe orașe, grupările de tip „Black Bloc”, recunoscute pentru tacticile lor de infiltrare și violență, au încercat să destabilizeze procesiunile, îmbrăcate complet în negru și organizate pentru a provoca forțele de ordine.
Efectele grevei s-au simțit și în sectoarele vitale ale societății franceze. În educație, aproximativ 17% dintre profesori au încetat lucrul, ceea ce a afectat funcționarea școlilor primare și secundare. În sănătate, sindicatul farmaciștilor FSPF a anunțat participarea a peste 20.000 de farmaciști, iar în cultură, monumente și muzee de renume mondial și-au închis porțile: Turnul Eiffel nu a primit vizitatori, iar Muzeul Luvru a restricționat accesul la mai multe săli, inclusiv la Muzeul Eugène Delacroix, care a rămas complet închis.
Mobilizarea de joi este privită de analiști și istorici ca un moment crucial pentru sindicate, care încearcă să-și refacă imaginea după eșecul campaniei împotriva reformei pensiilor din 2023.
„Este o ocazie pentru sindicate de a arăta că încă au puterea de a aduna masele și de a influența deciziile guvernului”, a comentat istoricul Stéphane Sirot, specialist în mișcări sociale.
În total, guvernul estimează prezența a 200.000 de protestatari la nivel național, dar sindicatele revendică un număr dublu, vorbind despre 400.000 de manifestanți în peste 260 de procesiuni desfășurate simultan. Chiar și lideri politici conservatori au intrat în dezbatere, precum Laurent Wauquiez, care a subliniat diferența dintre „cei care blochează și distrug” și „Franța care muncește și își plătește taxele”.
Dincolo de cifrele oficiale, de confruntările cu poliția și de instituțiile temporar închise, ziua de 18 septembrie 2025 rămâne un test major pentru relația dintre guvernul francez și societatea civilă. Premierul Sébastien Lecornu a transmis printr-un comunicat că „urmărește situația foarte atent” și că este „deschis dialogului”, însă mesajul sindicatelor este clar: nemulțumirile economice și sociale nu mai pot fi ignorate.
