O scădere bruscă a temperaturilor poate provoca o creștere a numărului de atacuri cerebrale, frigul având tendința să ducă la formarea de cheaguri și la blocarea arterelor. Potrivit unui studiu realizat de cercetători germani de la Spitalul Universității Jena (Turingia), frigul exterior ar provoca creșterea cu până la 30% a riscului de accident vascular cerebral (AVC). Rezultatele cercetării, publicate în Journal européen d’Epidémiologie, arată clar că și o scădere modestă a temperaturii determină creșterea semnificativă a spitalizărilor pentru afecțiuni cardiovasculare.
După o lună decembrie deosebit de călduroasă, temperaturile au scăzut cu multe grade în ianuarie. Nimic anormal pentru această perioadă a anului, însă temperatura exterioară are influență asupra sănătății. Pentru a înțelege influența frigului asupra sănătății pacienților, cercetătorii germani au examinat 1.700 de persoane din orașul Jena, asociind apoi starea lor de sănătate cu buletinele meteorologice realizate cu trei zile înaintea spitalizării fiecărui bolnav ca să vadă dacă au existat schimbări notabile în condițiile climatice, scrie metronews.fr. Ei au ajuns la concluzia că nu este nevoie de o scădere vertiginoasă a temperaturilor exterioare, ci doar de cel mult 2,9 grade Celsius, pentru creșterea riscului de AVC cu 11% în primele două zile după răcire. La pacienții care prezintă un risc deosebit (având colesterolul mărit, fumători ș.a.), riscurile cresc până la 30%.
Observând pacienții, cercetătorii au constatat că frigul are tendința să complice circulația sanguină și, prin urmare, să favorizeze apariția cheagurilor. Acestea pot bloca rapid canalele care irigă creierul. În plus, frigul poate duce la îngustarea vaselor sanguine și la creșterea presiunii arteriale, factori extrem de periculoși care sporesc semnificativ riscul unor atacuri cerebrale.
Ce se poate face, totuși, împotriva frigului? Câteva măsuri de prudență pot fi salvatoare. Mai ales persoanele cu risc trebuie să fie atente la cel mai mic semn de avertizare. Printre simptomele generale ale accidentului vascular cerebral se numără o stare de amorțeală, slăbiciune sau paralizie a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului, tulburări de vedere la un ochi sau la ambii (vedere neclară, încețoșată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii), confuzie, tulburări de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor celorlalți, tulburări de mers, amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării, dureri de cap severe.
Persoanelor cu risc de AVC li se recomandă mișcare în aer liber, dar cu moderație, mai ales în cazul în care nu sunt foarte sportive.
