Din cuprinsul articolului
O dietă fadă sau de înfometare după Paște ar fi cea mai păguboasă alegere, pentru că rezultatele se obţin rapid, însă ele nu sunt de durată, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
În opinia sa, după mesele bogate de Paşte trebuie să se revină la o dietă echilibrată, uşor redusă caloric, uşor hiposodată, pentru a corecta efectul exceselor alimentare din această perioadă.
„Abordarea procesului de slăbire trebuie să fie una firească şi să vizeze o serie de aspecte extrem de importante. Digestia trebuie să funcţioneze impecabil, adică să existe disponibile suficiente enzime digestive pentru acest proces. Eliminarea deşeurilor şi combaterea constipaţiei – omul sănătos are minim un scaun zilnic. Consumul zilnic de apă proaspătă pentru a menţine în stare perfectă de funcţionare rinichii, vezica urinară şi tractul urinar, lucru esenţial în procesul de slăbire. Mişcarea în aer liber, mersul activ, alergarea uşoară stimulează sistemul cardiovascular, prin transpiraţie se elimină toxinele, iar starea generală de spirit şi memoria se îmbunătăţesc. Menţinerea glandei tiroide în stare bună de funcţionare; iodul este elementul primordial în acest sens. Detoxifierea ficatului este esenţială pentru că în ficat se metabolizează grăsimile”, afirmă Alexandrescu.
Cum slăbiți după Paște
Ea susţine că trebuie eliminate din dietă alimentele procesate: fast food, alimente prăjite, grăsimi săturate, alcool, zahăr rafinat, lactate complet degresate şi băuturi dulci.
„Dacă decizia de a corecta regimul alimentar se referă la întreaga familie, atunci din dieta acesteia nu trebuie să lipsească legume şi fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară şi lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut). Dieta zilnică trebuie să fie împărţită în 3 mese principale şi două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundenţă lichide care hidratează: apă şi ceai neîndulcit. Gustarea de fructe de dimineaţă poate fi formată din fructe mai dulci, cu indice glicemic superior, iar cea de după amiază din fructe mai acre. E important să ţinem cont şi de aportul energetic pe care ni-l aduc alimentele”, spune nutriţionistul.
Potrivit acestuia, un rol cu totul aparte, mai ales după sărbători, îl prezintă crudităţile: fructele şi legumele.
Totodată, ultimele teorii nutriţionale recomandă consumarea zilnică a 5 porţii de crudităţi: câte o masă de legume proaspete la fiecare masă principală şi două porţii de fructe la gustările dintre mese.
Astfel, o salată de roşii (100 grame) + o linguriţă de ulei – 80 kcal, salată verde (100 g) + o linguriţă oţet – 45 kcal, salată de varză (100 g) – 25 kcal, salată de castraveţi (100 g) – 13 kcal.
De asemenea, legumele consumate ca garnituri trebuie să fie fierte pentru câteva minute în abur pentru a se conserva în mare măsură enzimele dătătoare de sănătate.
Astfel, fasole verde (100 g) – 35 kcal, ciuperci (100 g) – 25 kcal, conopidă (100 g) – 25 kcal, broccoli (100 g) – 35 kcal, cartof fiert (100 g) – 90 kcal.
„Fibrele sunt nutrienţi care oferă protecţie şi funcţionalitate normală colonului. Ele se găsesc din abundenţă în legume şi fructe proaspete, dar şi în cerealele neprelucrate, în pâinea integrală, în orezul brun, mazăre şi linte. De menţionat este faptul că fibrele se consumă cu mari cantităţi de apă, pentru că ele au proprietatea de a colecta apă şi astfel poate apărea deshidratarea”, declară preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.
De ştiut: o felie de pâine integrală (35 g) – 95 kcal, orez integral fiert (100 g) – 130 kcal, paste integrale fierte (100 g) – 150 kcal. Mere (100 g) – 60 kcal, portocale (100 g) – 45 kcal, mandarine (100 g) – 40 kcal.
De asemenea, după Paşte carnea trebuie consumată cu moderaţie, iar peştele de captură trebuie gătit la cuptor sau la abur cu multă lămâie, mai ales cel autohton ar fi cel mai recomandat în această perioadă. Astfel, crap (100 g) – 160 kcal, somn (100 g) – 250 kcal, păstrăv/novac (100 g) – 130 kcal, plătica (100 g) – 150 kcal.
Nutriţionistul spune că produsele lactate conţin mari cantităţi de proteine cu valoare biologică superioară, toţi aminoacizii esenţiali, complex de vitamine B, vitamina D şi sunt cea mai bună sursă de calciu. Chefirul, iaurtul, laptele bătut şi Sana sunt o sursă uşor biodisponibilă de calciu pentru organismul de toate vârstele.
De ştiut: iaurt de bivoliţă 5% (100 ml) – 80 kcal, chefir, 1,5% (100 ml) – 46 kcal, iaurt, 2% (100 g) – 50 kcal, brânză de vaci (100 g) – 90 kcal, caş proaspăt (100 g) – 240 kcal, urda (100 g) – 160 kcal.
„Grăsimile sunt necesare doar în cantităţi foarte mici şi din păcate majoritatea oamenilor le consumă în exces. Prin evitarea prăjelilor, consumarea lactatelor parţial degresate şi în general prin citirea atentă a informaţiilor nutritive de pe ambalajele preparatelor se poate reduce considerabil aportul zilnic de grăsimi”, susţine preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.
De ştiut: ulei de măsline (100 ml) – 900 kcal, unt (100 g) – 720 kcal, avocado (100 g) – 160 kcal.
„În afară de faptul că poate acoperi fără probleme necesităţile nutritive ale organismului, dieta de recuperare, hiposodată şi hiperpotasică, bazată pe consum de legume crude, lactate fermentate, fibre de sursa integrală, fructe autohtone, peşte şi mici cantităţi de grăsimi sănătoase, are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui şi nivelul colesterolului, curăţă arterele şi aspectul dermal, dă energie şi vitalitate, digestie uşoară, memorie bună şi capacitate de concentrare crescută. Şi toate aceste beneficii obţinute în urma unui program alimentar echilibrat se explică practic prin creşterea cantităţii de micro şi macronutrienţi consumaţi, aceştia ajuta la întărirea sistemului imunitar, menţin oasele puternice, ajuta digestia şi readuc greutatea corporală la normalitate”, declară Lygia Alexandrescu
