Daniela Șerb
Gripele sunt boli infecțioase cu putere mare de transmitere. Imunizarea este singura soluție de protecție, chiar dacă mutațiile virusurilor nu sunt acoperite de vaccin pentru că o persoană poate fi infectată cu mai mulți viruși gripali
Febra peste 38 de grade Celsius, tusea însoțită de dificultăți de respirație, durerile de cap, nasul care ne curge fără să se mai oprească, durerile musculare și oboseala continuă sunt semnele clare că ne-am îmbolnăvit de gripă. În aceste condiții, indicat este să mergem la medicul de familie pentru un consult și pentru tratamentul de rigoare. Cu atât mai mult dacă avem și boli cronice, precum diabetul sau afecțiuni cardio-vasculare, și am omis să ne vaccinăm.
Mutațiile virusurilor apar în fiecare an
De altfel, atrag atenția medicii infecționiști, vaccinarea este cea mai sigură metodă de a ne proteja împotriva gripei. Chiar dacă virusul gripal suferă mutații, iar noile tulpini nu sunt cuprinse în formula vaccinului, cum s-a întâmplat anul acesta. „Noul virus – AH3N2 – este o mutație genetică de la AH3N1, care este cuprins în formula vaccinului antigripal. Fiind un virus mutant are caracteristici genetice diferite, însă singura consecință este aceea că vaccinul s-ar putea să nu mai aibă aceeași eficiență”, a explicat Victor Olsavsky, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România.
Potrivit acestuia, se întâmplă în fiecare an ca astfel de mutații să apară și să circule. „Pe măsură ce noi dezvoltăm noi vaccinuri în încercarea de a ne apăra și virușii fac tot ce pot pentru a supraviețui și de aici apar aceste mutații”, a mai spus reprezentantul OMS.
Actuala mutație AH3N2 a mai circulat în urmă cu câțiva ani și a apărut în sezonul 2014-2015, mai întâi în America de Nord, unde a devenit virusul predominant, de unde ,apoi, s-a răspândit în Europa.
În Africa de nord și de vest virusul predominant este B, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
La noi, a fost înregistrat, până pe 4 ianuarie 2015, un singur caz de infecție cu virusul gripal AH3N2 la un pacient din București și două cazuri cu virusul B, potrivit ultimelor date ale Centrului Național de Supraveghere și Control în Gripă și Centrului Național de Gripă INCDMI Cantacuzino.
Februarie, vârf de gripă
Până acum toate probele procesate la Cantacuzino au indicat o intensitate scăzută (adică puține probe prelevate au confirmat prezența virusului gripal), dar o tendință de creștere a numărului de cazuri. La nivel național, în prima săptămână a lui 2015, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute a fost de 38.779, cu 15,5% mai mic, comparativ cu cel înregistrat în săptămâna precedentă, și cu 2,6% mai mare decât cel înregistrat în aceeași săptămână a sezonului precedent (38.207). Până în acest moment, nu a fost comunicat niciun deces prin gripă.
Un vârf de îmbolnăviri din pricina gripei, mai spun medicii specialiști în boli infecțioase, este așteptat pentru finalul lunii ianuarie și începutul lunii februarie.
O epidemie este însă puțin probabilă, mai spun medicii, însă “nu se știe niciodată”.
Vaccinarea, singura soluție
Chiar dacă suntem la jumătatea lunii ianuarie, adică în plin sezon gripal, reprezentanții OMS recomandă în continuare vaccinarea antigripală. „Putem avea o iarnă lungă până în martie cum au mai fost cazuri”, mai spune Victor Olsavsky.
În plus, conform medicilor, deși există o modificare distinctă a antigenului virusului gripal A(H3N2) faţă de virusul din vaccin, întrucât circulă concomitent și alte virusuri aflate în vaccinul gripal, se recomandă mai ales vaccinarea persoanelor vulnerabile, a celor aflate în grupele de risc, mai exact persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice. Cu alte cuvinte ne putem îmbolnăvi cu mai mulți viruși, nu doar cu unul singur, iar în lipsa vaccinului starea noastră de sănătate se poate complica.
Cele mai multe infecții, cu virusul A
Potrivit ultimelor date ale OMS centralizate de la centrele naționale de gripă și laboratoare din 80 de țări, pe 9 ianuarie 2015, din 96.535 probe testate la nivel internațional 23.421 am fost pozitive, cele mai multe infecții fiind cu virusul A – 22.129 și doar 1.292 cu virus B.
Din cele cu virus A – 1,7%, adică 163, au fost cu subtipul H1N1 și 98,3%, cu H3N2. Din cele cu virus B – 97,9%, adică 423, au fost cu subtipul B-Yamagata, iar 9, adică 2,1%, cu B-Victoria.
