Din cuprinsul articolului
Sezonul gripal din România intră într-o fază de intensificare, odată cu creșterea accelerată a numărului de îmbolnăviri raportate la nivel național. Deși în spațiul public circulă termenul de „supergripă”, experții în sănătate publică și medicii infecționiști atrag atenția că nu este vorba despre o boală nouă sau despre un virus „necunoscut”, ci despre o formă de gripă sezonieră cu manifestări mai intense, determinată de circulația predominantă a virusului gripal A (H3N2), subcladă inclusă în vaccinul disponibil în România.
Ioana Stăncel: „Este un motiv de preocupare, nu de îngrijorare negativă”
Expertul în sănătate publică Ioana Stăncel subliniază că situația trebuie privită cu responsabilitate și discernământ, fără a induce panică în rândul populației.
„Este o afecțiune sezonieră. Nu este un motiv de îngrijorare negativă, dar este un motiv de preocupare, pentru că suntem responsabili, în primul rând, pentru propria noastră sănătate”, a explicat Ioana Stăncel, luni seară, la Medika TV.
Potrivit acesteia, Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat circulația unei tulpini din clada D a virusului gripal A H3N2, caracterizată printr-o contagiozitate mai mare și o simptomatologie intensă.
Simptome „vulcanice”: debut brusc și stare generală sever afectată
Specialiștii descriu tabloul clinic al gripei din acest sezon ca fiind unul agresiv, cu debut rapid și manifestări greu de ignorat.
„Această tulpină vine cu fenomene de simptomatologie clinică vulcanică: dureri musculare foarte mari, o stare de oboseală extremă, afectare respiratorie a căilor aeriene superioare. Orice boală virală poate afecta și alte sisteme, inclusiv sistemul nervos central, ducând la meningite virale, dacă sistemul imunitar nu reușește să restabilească echilibrul pacientului”, a explicat Ioana Stăncel.
Medicii avertizează că, în special la vârstnici și la persoanele cu boli cronice, gripa poate evolua către forme severe, cu complicații respiratorii sau cardiovasculare.
„Gripa nu este o simplă răceală. Este o boală care poate imobiliza pacientul la pat într-un interval foarte scurt, uneori în mai puțin de 24 de ore. Debutul este brusc, cu alterarea rapidă a stării generale, dureri musculare intense, dureri difuze în tot corpul, febră, tuse și alte simptome respiratorii, însă cu o intensitate mult mai mare. Cei care au trecut cel puțin o dată printr-un episod de gripă pot recunoaște ușor aceste semne. Nu putem vorbi despre o simptomatologie diferită în cazul acestui tip de boală. Sunt aceleași semne cunoscute ale gripei, însă manifestarea este una individuală.
Simptomele pot varia de la un pacient la altul, în funcție de particularitățile fiecăruia, de starea generală de sănătate și de răspunsul organismului la infecție. Persoanele vârstnice și pacienții cu boli cronice pot dezvolta forme severe de gripă, care pot avea o evoluție diferită față de cazurile obișnuite. În aceste situații pot apărea complicații, precum afectarea pulmonară, însoțită de insuficiență respiratorie – manifestată prin dificultăți de respirație.”, a precizat medicul Adrian Marinescu la Digi 24.
„Durerile musculare reprezintă unul dintre cele mai importante simptome ale gripei și sunt frecvent raportate, deoarece semnalează răspândirea rapidă a virusului în întreg corpul, inclusiv la nivelul mușchilor. În unele cazuri, infecția poate provoca palpitații, tahicardii sau senzații de durere și înțepături la nivelul inimii. De asemenea, virusurile gripale pot determina miocardită, adică afectarea mușchiului cardiac. Spre deosebire de răcelile obișnuite, în cazul gripei pot lipsi complet simptomele clasice, cum ar fi nasul înfundat sau iritațiile la nivelul ochilor, accentuând astfel severitatea și debutul brusc al bolii.”, a adăugat medicul Sandra Alexiu
Datele oficiale arată o creștere rapidă a îmbolnăvirilor. Doar în prima săptămână din decembrie au fost raportate peste 3.000 de cazuri de gripă, față de aproximativ 1.500 în săptămâna precedentă, ceea ce confirmă debutul sezonului gripal în România
Medicii infecționiști estimează că vârful de sezon va fi atins în a doua jumătate a lunii ianuarie, când transmiterea virusului devine mult mai intensă.
Vaccinarea antigripală: „Încă nu este târziu”
Un mesaj-cheie transmis de specialiști este că vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție, chiar și în această etapă a sezonului.
„Tot ce avem din literatura de specialitate confirmă că această subcladă H3N2 este conținută în vaccinul sezonier disponibil în România. Vaccinul include și alte tulpini estimate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind circulante și are o eficacitate estimată de 70–75% la persoanele vaccinate”, a explicat Ioana Stăncel.
Expertul subliniază că persoanele care se vaccinează acum vor avea timp să dezvolte imunitate până la vârful epidemiei:
„Încă nu este târziu. Dacă vaccinarea se face acum, imunitatea se poate dobândi până în a treia–a patra săptămână a lunii ianuarie.”
În România, vaccinul antigripal este gratuit pentru numeroase categorii vulnerabile, prin Programul Național de Vaccinare: vârstnici, gravide, persoane cu boli cronice și personal medical.
Medicii explică faptul că termenul de „supergripă” nu are fundament medical. Este vorba despre o percepție publică amplificată de severitatea simptomelor și de numărul mare de cazuri într-un interval scurt de timp.
Virusul gripal A (H3N2) este cunoscut pentru capacitatea sa de a produce epidemii intense și pentru impactul mai mare asupra persoanelor vulnerabile. Chiar și așa, el face parte din tulpinile monitorizate anual și incluse în formulele de vaccin.
Pe lângă vaccinare, specialiștii recomandă revenirea la măsuri de prevenție individuală, similare celor utilizate în timpul pandemiei de COVID-19:
- spălarea frecventă a mâinilor;
- respectarea etichetei respiratorii;
- evitarea aglomerațiilor, mai ales în spații închise;
- aerisirea regulată a încăperilor;
- alimentație echilibrată și hidratare corespunzătoare;
- prezentarea la medic la primele simptome de boală.
Mesajul comun al specialiștilor este clar: gripa din acest sezon este serioasă, dar previzibilă și gestionabilă. Informația corectă, vaccinarea și măsurile de prevenție pot reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire severă.
