Din cuprinsul articolului
Gripa nu afectează doar plămânii. Studiile din ultimii ani arată că virusul gripal poate crește semnificativ riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și tulburări grave de ritm, chiar și la persoane tinere, aparent sănătoase. În prima săptămână după diagnostic, riscul de infarct poate fi de peste șase ori mai mare, potrivit cercetărilor publicate în literatura medicală internațională.
Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA arată că gripa provoacă anual, la nivel global, sute de mii de spitalizări și zeci de mii de decese prin complicații, o parte semnificativă fiind de natură cardiovasculară.
În România, unde bolile de inimă rămân principala cauză de mortalitate, asocierea dintre gripă și evenimentele cardiace devine o problemă de sănătate publică tot mai importantă.
De ce un virus respirator afectează inima
Deși gripa este o infecție respiratorie, declanșează un răspuns inflamator masiv în întregul organism. Sistemul imunitar eliberează substanțe inflamatorii care cresc tensiunea arterială, accelerează pulsul și modifică modul în care sângele circulă prin vase.
Cardiologii explică faptul că această inflamație poate avea mai multe consecințe:
-
creșterea bruscă a tensiunii arteriale
-
îngustarea vaselor de sânge
-
destabilizarea plăcilor de aterom deja existente
-
formarea cheagurilor de sânge
Inflamația poate ajunge și la nivelul mușchiului cardiac. În astfel de cazuri apare miocardita, o inflamație a inimii care poate afecta capacitatea de pompă. De asemenea, pericardul, membrana care învelește inima, poate deveni inflamat.
Există și studii experimentale care sugerează că virusul gripal ar putea afecta direct celulele inimii, nu doar indirect, prin inflamație.
Cine are cel mai mare risc de complicații cardiace după gripă
Riscul nu este egal pentru toată lumea. Cele mai vulnerabile categorii sunt:
-
persoanele cu boli de inimă cunoscute
-
cei cu hipertensiune arterială
-
pacienții cu diabet
-
persoanele cu boli renale cronice
-
fumătorii
-
persoanele sedentare
-
cei cu colesterol crescut
Hipertensiunea este mult mai frecventă decât se crede, inclusiv la adulții tineri. Cercetările arată că peste un sfert dintre persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani au tensiune crescută, adesea fără să știe.
Problema este că mulți tineri pot avea deja artere afectate de ateroscleroză incipientă, fără simptome evidente. În aceste cazuri, gripa acționează ca un declanșator pentru un eveniment cardiac grav.
Când este perioada cea mai periculoasă pentru inimă
Riscul nu dispare odată cu febra și tusea. Perioada critică este:
-
prima săptămână după debutul gripei
-
primele două-trei săptămâni după vindecare aparentă
Un studiu publicat în 2020 a arătat că aproximativ 12 la sută dintre persoanele spitalizate pentru gripă dezvoltă complicații cardiace majore, precum insuficiență cardiacă acută sau ischemie cardiacă severă.
Inflamația persistă chiar și după ce simptomele respiratorii se ameliorează.
Simptomele care pot anunța o urgență cardiacă după gripă
Multe persoane confundă semnele cardiace cu oboseala de după boală. Medicii atrag atenția că următoarele simptome trebuie evaluate de urgență:
-
durere sau presiune în piept
-
durere care iradiază spre brațe, spate, gât sau mandibulă
-
dificultăți de respirație fără efort
-
greață, amețeli, transpirații reci
-
palpitații puternice sau bătăi neregulate ale inimii
Semnele de posibil accident vascular cerebral includ:
-
asimetrie a feței
-
slăbiciune într-un braț
-
dificultăți de vorbire
Aceste simptome nu trebuie ignorate nici în timpul gripei, nici după.
Ce arată studiile despre legătura dintre gripă și infarct
Un studiu publicat în 2018 a arătat că riscul de infarct este de peste șase ori mai mare în prima săptămână după gripă. Studii ulterioare au confirmat asocierea, chiar dacă amploarea riscului variază.
Mecanismul principal pare să fie combinația dintre inflamația sistemică, creșterea coagulabilității sângelui și stresul suplimentar asupra inimii.
Cum îți poți proteja inima în sezonul gripal
Prevenția rămâne cea mai eficientă strategie, mai ales pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular:
-
vaccinarea antigripală anuală
-
controlul tensiunii arteriale
-
monitorizarea colesterolului
-
somn regulat
-
alimentație echilibrată
-
activitate fizică moderată
Vaccinul antigripal nu garantează că nu vei face gripă, dar reduce semnificativ riscul de forme grave și de spitalizare, ceea ce scade automat riscul de complicații cardiace.
Ce trebuie făcut dacă ai gripă și probleme cardiace
Persoanele cu boli de inimă ar trebui să anunțe medicul imediat după apariția simptomelor de gripă. În anumite situații, tratamentul antiviral poate reduce severitatea infecției și riscul de complicații.
Odihna reală, nu doar statul în pat cu telefonul în mână, este esențială pentru a permite organismului să gestioneze inflamația.
Efortul fizic intens în timpul gripei sau imediat după vindecare crește riscul de inflamație cardiacă.
De reținut
Gripa nu este doar o boală banală de sezon. La unele persoane, mai ales cele cu factori de risc cardiovascular, poate declanșa evenimente grave precum infarctul sau insuficiența cardiacă. Primele săptămâni după infecție sunt cele mai sensibile pentru inimă.
Informația, prevenția și reacția rapidă la simptomele de alarmă pot face diferența între o complicație controlabilă și una care pune viața în pericol.
