Sari la conținut

Grupa de sânge a privilegiaților. Îmbătrânire întârziată și risc scăzut de demență

grupe de sange
sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro

Un studiu recent atrage atenția asupra unei conexiuni surprinzătoare între grupa de sânge și ritmul îmbătrânirii. Mai exact, cercetătorii susțin că persoanele cu grupa de sânge AB par să beneficieze de o protecție genetică superioară în fața proceselor asociate vârstei.

Informația a fost prezentată de portalul științific Baku.ws și confirmată de mai multe analize genetice și epidemiologice.

Ce face ca grupa de sânge AB să fie „privilegiată”?

Potrivit cercetătorilor, grupa AB combină trăsături ale grupelor A și B, ceea ce îi oferă un profil imunologic aparte. Persoanele care o au prezintă o rezistență mai mare la inflamații, un răspuns celular mai eficient în fața stresului oxidativ și o capacitate mai bună de regenerare a țesuturilor.

Acești factori influențează direct procesul de îmbătrânire: pielea își păstrează elasticitatea pentru mai mult timp, iar riscul de boli degenerative – cum ar fi demența sau afecțiunile cardiovasculare – scade considerabil.

Mai mult, conform datelor prezentate, structura genetică a grupei AB se asociază cu o toleranță crescută la procesele inflamatorii cronice, care sunt considerate un accelerator al îmbătrânirii în majoritatea populației. Așadar, nu e vorba doar de aspectul exterior, ci și de o protecție mai solidă la nivel intern.

Cum influențează grupa de sânge starea generală a organismului

Grupa de sânge nu determină totul, dar poate influența modul în care corpul reacționează la anumiți factori de stres, la inflamații sau la acumularea de radicali liberi. De exemplu, grupa AB are un nivel mai mic de factor VIII, o proteină implicată în coagulare, dar asociată și cu un risc crescut de accidente vasculare. Prezența moderată a acestui factor în grupa AB ar putea fi motivul pentru care riscul cardiovascular este mai scăzut.

Totodată, AB pare să confere un echilibru între reactivitatea sistemului imunitar și capacitatea organismului de a-și reface celulele. Această balanță ar putea explica de ce deteriorarea celulară apare mai lent.

Ce spun studiile despre riscul de demență

Un raport publicat anterior în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie, a indicat că persoanele cu grupa AB pot avea un risc mai scăzut de tulburări cognitive. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de peste 30.000 de adulți, iar concluzia a fost clară: grupa AB s-a asociat cu un declin cognitiv mai lent, comparativ cu alte grupe de sânge.

Acest aspect este corelat, spun autorii, cu niveluri mai mari ale unei proteine numite factor de coagulare, dar și cu o activitate cerebrală mai bine conservată în regiunile afectate de boala Alzheimer.

Totuși, nu e totul despre genetică

Deși grupa AB pare să aducă un avantaj biologic, stilul de viață rămâne determinant. Alimentația, mișcarea, calitatea somnului și gestionarea stresului au un impact uriaș asupra ritmului de îmbătrânire, indiferent de grupa de sânge.

Printre obiceiurile care încetinesc procesul de îmbătrânire se numără:

  • consumul frecvent de legume și fructe bogate în antioxidanți;

  • evitarea zahărului în exces și a grăsimilor trans;

  • mersul zilnic pe jos sau practicarea unui sport moderat;

  • pauze regulate de la ecrane și timp pentru relaxare;

  • hidratarea constantă și somnul de minimum 7 ore pe noapte.

Grupa AB: rară, dar interesantă

Statistic, grupa AB este cea mai puțin întâlnită în Europa. În România, ea apare la mai puțin de 5% din populație. Cu toate acestea, tocmai raritatea ei și compoziția unică atrag interesul cercetătorilor.

Unii specialiști consideră că grupa AB este o adaptare relativ recentă din punct de vedere evolutiv, apărută prin combinarea genelor A și B într-un context genetic modern. Asta ar putea explica de ce organismul acestor persoane răspunde mai eficient la unii factori de mediu sau infecțioși.


Concluzie

Dacă ai grupa AB, s-ar putea ca organismul tău să aibă un „scut” natural împotriva îmbătrânirii accelerate și a demenței. Dar acest avantaj nu anulează impactul obiceiurilor zilnice. Până la urmă, stilul de viață este terenul pe care genetica joacă, iar deciziile mici de azi pot face diferența peste zeci de ani.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel