Haplotransplantul medular, un succes și în România

Dr. Alina Tănase a coordonat, în 2015, și echipa primului

transplant medular cu celule hematopoietice recoltate de la donator compatibil doar pe jumătate cu pacientul.

Violeta Fotache

În clădirea A a Institutului Clinic Fundeni, la etajul 7, cum ieși din lift, pe partea dreaptă, se află ultima „oază” pentru pacienții suferinzi de boli grave de sânge. Bazele ei au fost puse de prof. dr. Dan Coliță, cel care a coordonat primul transplant medular efectuat în România în anul 2001. Cazul a avut un sfârșit tragic, dar de atunci lucrurile au evoluat, atât din punct de vedere al descoperirilor medicale, cât și din punctul de vedere al dotării centrului românesc cu aparatura medicală și toată logistica necesară unei clinici de prestigiu.
– Ce se întâmplă în această „navetă spațială” de la Fundeni?
– Transplantul medular este același lucru cu transplantul de celule stem hematopoietice. În primul rând nu e o procedură chirurgicală, chiar dacă, de regulă, cuvântul transplant ne duce cu gândul la cuțit. Procedura reprezintă o infuzie de celule stem hematopoietice, seamănă cu transfuzia de sânge, ca să mă exprim pe înțelesul cititorilor dumneavoastră. Este o procedură care se adresează, în principal, bolilor hematologice și aici vorbesc de leucemii acute, de limfoame, mieloame, anemii aplastice, adică și boli maligne și boli nemaligne hematologice, boli care pleacă din măduva hematogenă.
– Ce este măduva hematogenă?
– Este un țesut care se află în oasele late, adică în stern, în bazin, acolo se produc elementele din care se face sângele. Faci transplant de măduvă la cineva care are o boală legată de sânge. În oase se află, de fapt, părinții celulelor de sânge, părinții eritrocitelor, ai trombocitelor și ai leucocitelor.
– Și infuzia cu acest tip de celule cum se face?
– Punem un cateter, ca să avem un abord venos mai mare și pe cateter merge toată medicația, inclusiv această infuzie de celule stem.
– De ce facem această procedură?
– Celulele stem infuzate permit refacerea hematopoiezei pacientului, după aplicarea unui tratament citostatic, într-o doză foarte mare. Doza este calculată pe kilogram corp și suprafață corporală, încât să nu mă mai intereseze că distrug toată măduva. Faptul că eu am recoltat aceste celule stem cu care refac hematopoieza, îmi permite „să bubui” boala cu o doză foarte mare, calculată încât să fie la limita toxicității de celelalte organe. Hematopoieza – reface elementele sângelui. Asta este procedura terapeutică.
– Deci procedura ajută la efectuarea unui tratament cu citostatice puternice care să omoare cancerul…
– Exact. Dacă pacientul are indicație, mai întâi recoltăm celulele stem (dacă e vorba de transplant autolog), printr-o procedură ca și cum ar dona sânge. Pentru a le putea recolta, stimulăm celulele să plece din măduvă, de unde sunt ele, să se ducă în sângele periferic. Celulele recoltate sunt crioconservate în azot lichid. După o perioadă, le dezghețăm și le reintroducem pacientului după tratamentul cu doze mari de citostatice.
– Câte tipuri de transplant sunt?
– Sunt două forme de transplant medular: autolog – folosind celulele pacientului și alogen – când folosim celulele altcuiva, fie că e frate, fie că e un donator voluntar compatibil, găsit prin Registrul Român al Donatorilor de Celule Stem.
– Să discutăm mai întâi despre cazul autolog.
– Da. Când e vorba de autolog, principalele indicații sunt limfoamele și mieloamele. În limfom, autotransplantul are șanse de peste 50-60 la sută să vindece boala, ceea ce chimioterapia obișnuită, tratamentul standard nu ar reuși. Limfoamele apar, în general, la oameni tineri. Când ai o astfel de șansă să vindeci boala, e păcat să n-o faci. Este standard de tratament și în Europa, și în America, și peste tot. Și de aceea noi am crescut foarte mult și încercăm să preluăm toți pacienții care au indicații.