Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie importantă privind infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul penal. Într-o hotărâre recentă, ÎCCJ a stabilit că pentru a considera că o persoană a comis această infracțiune, nu este suficient doar să se constate prezența substanței psihoactive în probele biologice, ci trebuie să se stabilească și dacă această substanță afectează capacitatea de a conduce a persoanei respective.
În esență, ÎCCJ a clarificat două întrebări ridicate de curțile de apel Brașov și Cluj, prin care se solicita lămurirea unor aspecte esențiale referitoare la modul de interpretare al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal. Aceste întrebări vizează dacă este suficientă doar prezența substanței psihoactive în probele biologice, indiferent de concentrația acesteia, sau dacă este necesar să se demonstreze și influența substanței asupra capacității de a conduce. De asemenea, s-a întrebat dacă termenul „sub influența substanțelor psihoactive” se referă doar la consumul efectiv de substanțe sau și la faptul că acest consum poate afecta aptitudinea de a conduce vehiculul.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”.
Prezența substanței psihoactive în probele biologice
În cadrul deliberărilor sale, ÎCCJ a decis că, pentru a stabili dacă o persoană a comis infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, este necesar să se constate atât prezența substanței psihoactive în probele biologice, cât și impactul acesteia asupra capacității de a conduce. Așadar, influența substanței asupra aptitudinii de a conduce nu mai este considerată o prezumție absolută, ci trebuie să fie dovedită, chiar dacă prezența substanței în organism este confirmată.
Această decizie clarifică faptul că influența substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce trebuie dovedită, și nu este suficientă doar constatarea prezenței acestora în sânge, indiferent de concentrația lor. În plus, ÎCCJ a precizat că acest lucru presupune evaluarea științifică a efectului substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce un vehicul, stabilind astfel un cadru mai riguros și mai echilibrat pentru soluționarea cazurilor de acest tip.

Această hotărâre prealabilă a ÎCCJ are o importanță semnificativă pentru jurisprudența în materie penală, asigurând un criteriu clar în evaluarea cazurilor de conducere sub influența substanțelor psihoactive și protejând astfel drepturile persoanelor acuzate de comiterea acestei infracțiuni, dar și promovând siguranța rutieră.
Ce prevede legea în prezent
Art. 336: Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe
(1)Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Mai exact, în cazul alcoolului legea introduce un prag peste care stabilește că este afectată capacitatea de a conduce un vehicul, iar fapta reprezintă o infracțiune. În schimb, în cazul conducerii sub influența unor substanțe psihoactive nu există o prevedere clară. Curtea Supremă a stabilit luni că „este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”
Ce schimbă decizia de azi? „Scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase”
Contactat de HotNews.ro, expertul Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri, a explicat ce înseamnă decizia de luni a ÎCCJ.
„Decizia ICCJ restabilește valoarea expertizei medico legale în dosarele de condus sub influență – nu este de ajuns ca substanță să se afle în corp, ci trebuie probat că afecta abilitățile de a șofa”, a explicat Zaha.