Din cuprinsul articolului
România intră într-o etapă critică a reformei sistemului de pensii. Presiunea bugetară crește. Deciziile devin inevitabile. Guvernul condus de Ilie Bolojan a finalizat deja primele măsuri și pregătește altele cu impact direct asupra veniturilor a sute de mii de români.
Datele oficiale arată dimensiunea problemei. Un raport al Curții de Conturi indică un deficit de aproximativ 20 de miliarde de lei la bugetul de pensii în 2024. La acest dezechilibru s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a generat un efort anual estimat la 24 de miliarde de lei. Cheltuieli care au depășit capacitatea reală a bugetului.
Pentru a limita presiunea, Guvernul a blocat două creșteri importante. Indexarea de 13% de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai aplicat. Majorarea de 7% prevăzută pentru 2026 a fost, de asemenea, anulată. Măsurile nu au fost suficiente.
Cumulul pensie-salariu, prima măsură concretă
Executivul intervine direct în zona cumulului pensiei cu salariul la stat. Proiectul de lege este finalizat și așteaptă avizul Consiliul Superior al Magistraturii.
Premierul a explicat mecanismul:
„Legea este gata, se aşteaptă să fie avizată de CSM, conform procedurilor, în cele 30 de zile. (…) În momentul în care vom avea proiectul de lege îl vom trimite la Parlament şi sper ca, în procedură de urgenţă, să fie pusă în practică”.
Măsura introduce o alegere clară pentru angajații din sectorul public care sunt deja pensionați. Aceștia vor putea continua activitatea doar dacă acceptă o reducere drastică a pensiei.
„Efectul acestei legi ar trebui să fie ca ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.
Impactul financiar este semnificativ. Pentru o pensie medie, reducerea de 85% înseamnă o pierdere de peste 2.000 de lei lunar, în multe cazuri în jur de 2.400 de lei.
Premierul justifică măsura prin necesitatea reducerii cheltuielilor din administrație:
„În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu”.
În paralel, Bolojan a oferit și o estimare a fenomenului:
„Avem cel puțin 15.000 de angajați în această situație. Noi trebuie să facem o reducere de personal de zece la sută în administrație. Este anormal să dai afară un om care nu are altă sursă de venit și să ții un om care s-a pensionat la 50, 52 s-a reangajat a doua zi la stat și are, totuși, o sursă de venit”.
Creșterea vârstei de pensionare, următorul pas tensionat
Reforma nu se oprește aici. Guvernul pregătește modificări pentru sistemele de apărare și ordine publică. Vârsta de pensionare urmează să crească pentru aceste categorii.
Premierul a explicat rațiunea economică:
„E o problemă de suportabilitate economică. Vrem să nu mai poată fi pensionați la 49, 50, 52 de ani decât în situații cu totul excepționale.”
Declarația deschide un conflict în interiorul Guvernului. Ministrul Muncii, Florin Manole, respinge ideea:
„Nu avem nicio discuție, niciun proiect pentru a crește vârsta de pensionare. Vârsta de pensionare nu se modifică”.
Europa accelerează reformele. România rămâne sub presiune
Statele europene au avansat deja în această direcție. În Germania, vârsta de pensionare crește la 67 de ani până în 2031. Dezbaterea privind pragul de 70 de ani este deja deschisă. În Marea Britanie, pragul actual de 66 de ani va urca la 67 până în 2028 și la 68 pe termen lung.
Germania a adoptat și o soluție complementară. A crescut numărul de lucrători străini pentru a susține contribuțiile la sistemul de pensii. Aproape 5,9 milioane de angajați străini contribuie în prezent la bugetul social, în creștere față de anul anterior.
În România, direcția este diferită. Ministerul Muncii a redus cota de lucrători străini, invocând protejarea forței de muncă locale.
