Din cuprinsul articolului
Franța estimează un deficit al Securității Sociale de aproximativ 24 de miliarde de euro în 2026, iar Guvernul caută economii în aproape toate zonele sistemului. În acest context, o informație aparent absurdă a devenit virală și a stârnit polemici: o galette des rois fără gluten poate fi rambursată parțial de stat.
Nu este vorba de un „cadou” plătit din bani publici pentru oricine. Rambursarea se aplică doar în cadrul unui mecanism dedicat persoanelor diagnosticate cu boală celiacă, iar produsul trebuie să fie încadrat oficial în Lista produselor și serviciilor rambursabile (LPP/LPR). Totuși, în plină dezbatere despre tăieri și economii, cazul a fost suficient pentru a inflama discuția despre ce ar trebui să plătească, sau nu, sistemul public de sănătate.
Ce s-a întâmplat, concret: desert de 18,95 euro, rambursare de 3,81 euro
Presa franceză a relatat că o brutărie („Le Petit Minotier”) vinde o prăjitură fără gluten la prețul de 18,95 euro, care are pe ambalaj un cod/etichetă ce permite rambursarea a 3,81 euro din partea sistemului de asigurări, pentru persoanele eligibile.
Cheia este acea mențiune administrativă care pare criptică pentru public: produsul este încadrat pe o listă de rambursare folosită de regulă pentru dispozitive sau produse considerate necesare din perspectivă medicală.
De ce pot fi rambursate produse fără gluten: boala celiacă nu e „modă”
O bună parte din furie vine din confuzia între două lucruri complet diferite:
-
boala celiacă (afecțiune autoimună, diagnostic medical, tratament prin dietă strictă)
-
sensibilitatea/intoleranța la gluten (disconfort digestiv, foarte des auto-raportat, fără aceleași criterii)
Pentru boala celiacă, excluderea totală a glutenului nu este un „stil de viață”, ci tratamentul în sine. Iar acest regim e scump și greu de ținut pe termen lung, mai ales când depinzi de produse speciale.
Conform platformei oficiale Ameli, boala celiacă ar afecta între 0,7% și 2% din populație în mai multe regiuni ale lumii, iar diagnosticul necesită investigații medicale, nu impresii sau teste făcute acasă.
De ce a explodat scandalul acum: deficit + simbolul „cheltuielilor mici, dar enervante”
Comentatorul economic François Lenglet a criticat public ideea, susținând că astfel de cheltuieli nu ar ține de rolul Securității Sociale și că ar fi o „responsabilitate individuală”.
Dincolo de polemică, cifrele arată altceva: chiar dacă ar fi rambursate 500 de prăjituri, costul total ar rămâne microscopic față de un deficit de zeci de miliarde. Articolul care a pornit discuția a făcut și calculul: ar fi sub 2.000 de euro, adică o picătură într-un ocean.
Ce spune, de fapt, sistemul: nu se rambursează deserturi, ci produse fără gluten aprobate
Sistemul francez permite rambursarea unei părți din costul anumitor produse fără gluten pentru persoanele cu boală celiacă, printr-o procedură care se poate face inclusiv din aplicația Ameli (scanarea produsului).
Există și plafoane lunare de rambursare: Ameli precizează că pentru adulți plafonul poate ajunge la 45,73 euro/lună, iar pentru copiii sub 10 ani la 33,54 euro/lună.
Așadar, povestea nu arată că statul „dă bani pe prăjituri”, ci că un produs fără gluten poate intra, în anumite condiții, într-un cadru de sprijin pentru o afecțiune în care dieta este tratament.
Deficitul de 24 de miliarde, în context: cifrele reale depind de calcule și transferuri
Dezbaterea despre deficitul Securității Sociale nu este doar despre cât „se cheltuie”, ci și despre cum sunt prezentate cifrele.
În analiza publicată de Vidal privind PLFSS 2026, se arată că deficitul poate fi raportat oficial la circa 19,4 miliarde euro (în funcție de transferuri și compensări), dar „în jur de 24 miliarde” dacă aceste transferuri sunt scoase din ecuație.
De aceea, aceeași realitate bugetară apare în spațiul public cu mai multe variante: 19, 24 sau chiar mai mult, în funcție de metoda de contabilizare.
Pentru un pacient cu boală celiacă, produsele fără gluten nu sunt moft, ci necesitate, iar sistemul le consideră suficient de importante încât să contribuie parțial la costuri.
Pe de altă parte, într-un an în care se discută dur despre economii în sănătate, orice rambursare care seamănă a „lux” devine combustibil pentru furie publică.
Cum e în România: există/nu există rambursare pentru produse fără gluten?
Nu există un mecanism național clar de tip „decontare CNAS” pentru produse alimentare fără gluten, așa cum există în unele țări prin liste speciale de produse rambursabile. În România, sprijinul pentru persoanele cu boală celiacă apare mai degrabă prin drepturi sociale punctuale, nu prin compensarea alimentelor ca „tratament”. De exemplu, ARIG (Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten) descrie drepturi și forme de sprijin care pot include bursă socială pentru studenți pe bază de certificat medical și alte mecanisme sociale, nu o listă de produse alimentare compensate.
În paralel, există inițiative de susținere pentru familii vulnerabile („ARIG alături de tine”), tocmai pentru că dieta fără gluten e greu de susținut financiar pentru mulți pacienți.
Cât costă dieta fără gluten la noi?
Nu am găsit o analiză națională (INS/CNAS/raport guvernamental) cu un cost mediu lunar oficial. Dar avem exemple de prețuri reale din retailul românesc, care arată de ce dieta poate deveni împovărătoare:
-
pâine fără gluten 250 g: 15–23 lei (exemple în retail mare)
-
croissant fără gluten 220 g: ~36,99 lei
-
mix făină fără gluten pentru clătite/pancakes 300 g: ~24 lei
-
în farmacii/retail specializat apar frecvent produse fără gluten cu prețuri peste media produselor obișnuite.
