Din cuprinsul articolului
Valul tragic care a zguduit sistemul medical românesc continuă. O asistentă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a suferit un infarct chiar în timpul serviciului. Femeia a fost găsită în stare gravă de colegi, care au intervenit imediat și au reușit să o stabilizeze. Asistenta se află acum internată, sub tratament de specialitate, potrivit TVR Info.
Incidentul vine la mai puțin de 24 de ore după ce o doctoriță de la Spitalul de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca a murit în timpul unei gărzi. În ciuda manevrelor rapide de resuscitare, medicii nu au mai putut să o salveze. Victima, în vârstă de 66 de ani, era medic primar pediatru. Colegii spun că suferea de boli cronice, însă cauza exactă a decesului va fi stabilită prin necropsie.
Tragediile nu sunt izolate. La finalul lunii octombrie, chirurgul Ștefania Szabo, director medical al Spitalului Județean Buzău, a fost găsită fără viață în camera de gardă. Avea doar 37 de ani.
Rogobete: „Normele de personal sunt dinainte de ’89. Sistemul funcționează pe un model sovietic”
Seria de cazuri a stârnit din nou întrebări legate de stresul uriaș, lipsa de personal și condițiile în care lucrează medicii din România.
Invitat la TVR Info, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că problemele nu sunt „accidente”, ci rezultatul unui sistem blocat în trecut.
„Spitalele din România nu au mai fost reclasificate de 25 de ani. Funcționăm după un model sovietic. Lucrăm acum la un nou sistem de clasificare: spitale de importanță strategică, spitale de categoria I, II și III, după reguli moderne”, a declarat ministrul.
Rogobete a mai explicat că normarea personalului medical este depășită complet:
„Normativul de personal nu a fost schimbat după Revoluție. În continuare se bazează doar pe numărul de paturi. Este fundamental greșit. Normarea trebuie să țină cont și de rulajul pacienților, de complexitatea cazurilor, de numărul de manevre medicale, nu doar de câte paturi are spitalul.”
În multe spitale, deficitul de personal acoperit prin ore suplimentare și gărzi prelungite a devenit regulă, nu excepție. Medici și asistenți lucrează uneori și 24–48 de ore continuu, în condiții de stres intens și responsabilitate uriașă.
Specialiștii atrag atenția că oboseala extremă, privarea de somn și stresul cronic cresc riscul de infarct, aritmii cardiace, accidente și erori medicale.
Noua reclasificare a spitalelor și actualizarea normativelor de personal sunt măsuri pe care Ministerul Sănătății le anunță ca urgente, însă implementarea lor va dura luni sau chiar ani.
Până atunci, tragediile din sistem continuă să ridice aceeași întrebare: cine îi salvează pe cei care salvează vieți?
