Din cuprinsul articolului
Infecțiile nosocomiale reprezintă o amenințare semnificativă în unitățile de sănătate din întreaga lume, iar România nu face excepție. Aceste infecții, care apar în spitale, clinici și case de odihnă, au consecințe grave pentru pacienți și personalul medical. Conform unui studiu din Franța, cu un sitem medical mai performant ca al României, aproximativ 1 din 20 de pacienți contractează o infecție nosocomială în timpul unei spitalizări, ceea ce înseamnă aproape 750.000 de cazuri anual.
Statistic, peste 4% dintre pacienții spitalizați în Franța contractează o infecție nosocomială. Un pacient infectat din 10 moare, un risc multiplicat de 2 până la 3 ori în cazul rezistenței la antibiotice.
În fața acestei provocări de sănătate publică, personalul medical joacă un rol crucial în prevenirea și gestionarea riscurilor.
Infecțiile nosocomiale, ce sunt acestea?
O infecție este considerată nosocomială dacă apare în timpul sau după o spitalizare, în condițiile în care pacientul nu era infectat la momentul internării. Aceste infecții pot afecta diverse organe și sisteme ale corpului, cum ar fi căile respiratorii, urinare, digestive sau rănile chirurgicale. Unele dintre cele mai comune infecții sunt cauzate de bacterii rezistente, precum Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM), sau de virusuri, cum ar fi cel gripal.
Principalele cauze ale infecțiilor nosocomiale
Mai mulți factori contribuie la apariția acestor infecții:
- Utilizarea echipamentelor medicale invazive: Cateterele, sondele urinare sau ventilatoarele mecanice cresc riscul de a introduce germeni în corp. O lipsă de dezinfecție riguroasă poate transforma aceste dispozitive în vectori de infecții.
- Rezistența la antibiotice: Utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor a favorizat apariția de tulpini bacteriene rezistente, ceea ce face ca anumite infecții să fie mai dificil de tratat. Aproximativ 30% din infecțiile nosocomiale sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, complicând îngrijirea pacienților.
- Proximitatea în secțiile spitalicești: În secțiile adesea supraaglomerate, pacienții sunt mai predispuși să se contamineze reciproc, în special în unitățile de terapie intensivă sau în saloanele comune. O gestionare slabă a spațiilor de îngrijire și o curățare insuficientă a echipamentelor cresc, de asemenea, riscurile.
- Durata spitalizării: Cu cât un pacient stă mai mult în spital, cu atât riscul de a contracta o infecție crește. Acest fenomen este observat în special la persoanele vulnerabile, cum ar fi pacienții vârstnici sau cei cu boli cronice.
Rolul vital al asistenților medicali în prevenție
Personalul medical este în prima linie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Iată principalele măsuri pe care trebuie să le adopte zilnic:
- Igiena mâinilor: Spălarea mâinilor este unul dintre cele mai simple și eficiente gesturi pentru a preveni infecțiile. Respectarea strictă a igienei mâinilor înainte și după fiecare intervenție reduce considerabil transmiterea germenilor.
Se consideră că gesturile simple de igienă și asepsie ar putea preveni până la 70% din aceste infecții. Spălarea mâinilor, dezinfecția riguroasă a echipamentelor, respectarea protocoalelor de îngrijire. Aceste măsuri și-au dovedit eficacitatea atunci când sunt aplicate scrupulos. Din păcate, se estimează că igiena mâinilor este respectată doar în proporție de 50% de către personalul medical din Franța, deși este cea mai eficientă măsură de prevenire a infecțiilor.
- Supravegherea infecțiilor: Personalul medical trebuie să fie atenți la semnele de infecție la pacienți: febră, roșeață, umflături sau secreții neobișnuite. Detectarea timpurie a unei infecții permite o intervenție rapidă, limitând astfel răspândirea în cadrul unității.
- Aplicarea protocoalelor de sterilizare: Echipamentele medicale trebuie dezinfectate riguros după fiecare utilizare. Personalul medical trebuie să se asigure că sunt respectate protocoalele stricte de sterilizare pentru instrumentele chirurgicale, sonde și alte dispozitive medicale.
- Educarea pacienților: Conștientizarea pacienților cu privire la importanța igienei personale și a supravegherii simptomelor este esențială. Asistenții medicali joacă un rol de ghidare pentru a se asigura că pacienții înțeleg ce trebuie să facă pentru a limita riscurile de infecție în timpul și după spitalizare.
Provocările în lupta împotriva infecțiilor nosocomiale
Franța se confruntă cu probleme în lupta cu infecțiile nozocromiale. Principalele cauze sunt generate de:
- Lipsa personalului medical: Având echipe adesea sub-dimensionate, este dificil pentru asistenții medicali să respecte toate protocoalele de dezinfecție și să asigure o monitorizare optimă a pacienților. Această suprasolicitare a muncii crește riscul de erori sau neglijențe.
- Costul măsurilor de prevenire: Implementarea strategiilor eficiente împotriva infecțiilor nosocomiale necesită investiții în echipamente și formare. Cu toate acestea, unele unități se confruntă cu dificultăți în alocarea resurselor suficiente, în special spitalele publice cu bugete restrânse.
- Rezistența la antibiotice: Acest fenomen continuă să crească la nivel mondial. Se estimează că peste 12.500 de decese pe an sunt direct legate de rezistența la antibiotice, ceea ce face ca infecțiile nosocomiale să fie mai letale.
În 2024, infecțiile nosocomiale rămân o problemă majoră în domeniul sănătății. În fața acestei amenințări, personalul medical joacă un rol decisiv în prevenție, supraveghere și îngrijire. Pentru a stopa această problemă, este crucial să se consolideze măsurile de prevenție, să se îmbunătățească formarea continuă a personalului medical și să se conștientizeze toți actorii din domeniu cu privire la importanța igienei spitalicești.
