Din cuprinsul articolului
Cercetătorii scoțieni au reușit, în premieră, să detecteze din timp riscul unei persoane de a suferi de boli cronice, cu cel puțin 10 ani înainte de apariția simptomelor.
Astfel, cel mai amplu studiu din lume privind substanţele cheie din sânge a deschis calea pentru o serie de teste cu înţepături care pot detecta semnele timpurii ale unei boli, susțin oamenii de știință, potrivit The Guardian.
Profilul molecular, esențial ca metodă de screening
Lucrările la aceste teste urmează finalizării unui proiect al UK Biobank de măsurare a nivelurilor a aproape 250 de proteine, zaharuri, grăsimi şi alţi compuşi diferiţi din sângele colectat de la jumătate de milion de voluntari. Profilurile moleculare complexe oferă o imagine detaliată a fiziologiei fiecărei persoane şi, atunci când sunt combinate cu dosarele medicale şi registrele de decese, permit oamenilor de ştiinţă să prezică riscul unei serii de boli, de la diabet şi boli de inimă până la cancer şi demenţă.
„Va fi o adevărată schimbare radicală pentru munca noastră”, a declarat dr. Joy Edwards-Hicks de la Universitatea din Edinburgh, care studiază modul în care modificările metaboliţilor din sânge afectează sistemul imunitar. Mai multe teste predictive vor schimba accentul în domeniul sănătăţii către prevenirea bolilor, mai degrabă decât către tratarea lor.
„Se potriveşte cu modelul de prevenire către care ne îndreptăm, pentru a putea trimite o mică probă de sânge prelevată printr-o înţepătură şi a ne face o idee despre starea dvs. de sănătate”, a adăugat, potrivit sursei citate de News.ro. „Dacă avem indicatori precoce ai bolii, putem spune unei persoane de 40 de ani că biomarkerii săi nu arată bine pentru vârsta sa şi îi putem recomanda schimbări pe care le-ar putea face”.
Riscul de îmbolnăvire, calculart pe baza metaboliţilor cheie din sânge
UK Biobank a colaborat cu Nightingale Health pentru a măsura sute de metaboliţi cheie din sânge, inclusiv zaharuri, aminoacizi, grăsimi, precursori ai hormonilor şi produse reziduale, cum ar fi ureea. Moleculele sunt produse sau utilizate atunci când organismul descompune alimentele, băuturile şi medicamentele şi când organele utilizează energie, efectuează reparaţii şi construiesc ţesuturi noi pentru creştere.
Modificările profilurilor metabolice ale oamenilor reflectă şi determină apariţia bolilor. Când organele nu mai funcţionează corect, profilul se modifică. Un ficat bolnav poate determina creşterea nivelului de amoniac. Un rinichi afectat poate determina creşterea nivelului de uree şi creatină. Leziunile musculare pot fi observate prin creşterea nivelului de lactate. În cazul cancerului, creşte absorbţia de glucoză.
Imaginea pe care oamenii de ştiinţă o obţin din profilurile metabolice este adesea mai cuprinzătoare decât cea oferită de alte teste. Acest lucru se datorează faptului că metaboliţii sunt influenţaţi nu numai de genetica unei persoane, ci şi de locul în care trăieşte şi de modul în care trăieşte: dieta, exerciţiile fizice, expunerea la poluare şi stresul, toate acestea contribuind la acest lucru.
„Aceste profiluri metabolice surprind toate predispoziţiile genetice şi consecinţele acestora, precum şi expunerile la factorii de mediu, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a stării fiziologice a unei persoane”, a declarat dr. Julian Mutz de la King’s College London. „De asemenea, este extrem de dinamic, în timp ce genetica, de exemplu, este fixă”.
Riscul de demență, descoperit cu 10-15 ani în avans
Cercetătorii au avut deja acces la unele profiluri metabolice prin intermediul UK Biobank, dar faptul că dispun de profilurile a 500.000 de voluntari înseamnă că pot dezvolta teste care detectează semnele timpurii ale bolilor într-un mod mai fiabil şi pentru o gamă mai largă de afecţiuni.
Dr. Mutz utilizează profilurile metabolice pentru a prezice riscul de demenţă. Dacă testele pot dezvălui cu 10-15 ani în avans că o persoană prezintă un risc mai mare, medicii pot interveni din timp pentru a ajuta pacienţii să reducă şansele de a dezvolta această afecţiune. Noile date ar trebui să stimuleze progresul în prezicerea formelor mai rare de boli neurodegenerative, cum ar fi demenţa frontotemporală.
Dr. Najaf Amin, epidemiolog molecular, şi alţi cercetători de la Universitatea din Oxford, au avut acces timpuriu la cele 500.000 de profiluri metabolice. Datele au relevat diferenţe în modul în care bărbaţii şi femeile îmbătrânesc şi dezvoltă astfel boli legate de vârstă, cum ar fi cancerul.
