Sari la conținut

Inteligența artificială, robotica și neuroplasticitatea revoluționează recuperarea după leziuni cerebrale. România, printre liderii europeni ai inovației medicale

creier
Imagine creată cu AI
Studiu despre creier

Neuroștiințele și tehnologia se unesc într-un efort comun de a redefini recuperarea neurologică. Peste 1.000 de specialiști din 20 de țări se reunesc în perioada 27-28 octombrie 2025 la Torremolinos, Spania, în cadrul Congresului European de Neuroreabilitare (ECNR) și al Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) – două evenimente de referință care marchează direcțiile majore ale medicinei moderne.

Sub tema „Neuroștiințele și neurologia – sinergii pentru viitorul neuroreabilitării”, congresul va aduce în prim-plan cele mai noi descoperiri în domeniul recuperării neurologice, dar și rolul tehnologiilor emergente – de la inteligența artificială (AI) și realitatea virtuală (VR) la interfețele creier-calculator și dispozitivele robotice care asistă pacienții în procesul de reabilitare.

Citeste si…

România, în centrul cercetării europene în neuroștiințe

Evenimentul este organizat de Federația Europeană a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), în parteneriat cu Academia pentru Neurotraumatologie Multidisciplinară (AMN)Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Institutul RoNeuro, sub egida Federației Mondiale a Societăților de Neuroreabilitare (WFNR).

România joacă un rol esențial în acest parteneriat științific internațional, prin contribuția profesorului Dafin Mureșanu, președinte al EFNR și fondator al SSNN, una dintre cele mai active organizații europene dedicate neuroplasticității și recuperării neurologice.

„Recuperarea neurologică nu mai este doar o disciplină medicală, ci un spațiu de convergență între știință, tehnologie și umanitate. Progresul real în neuroștiințe vine din colaborare, din împărtășirea experienței și din deschiderea către inovație. Totuși, într-o lume digitalizată, medicina rămâne despre oameni — despre empatie, compasiune și încredere”, a declarat Prof. Univ. Dr. Dafin Mureșanu.

Interfețele creier-calculator și inteligența artificială, noua frontieră a neuroreabilitării

Printre temele principale ale congresului se numără:

  • Interfețele creier-calculator (Brain-Computer Interfaces) – tehnologii care traduc activitatea cerebrală în comenzi digitale, oferind o nouă șansă de comunicare și mișcare pacienților paralizați;

  • Aplicațiile de realitate virtuală și augmentată (VR/AR) – folosite deja în educația medicală, planificarea intervențiilor și terapiile de recuperare personalizată;

    Citeste si…

  • Integrarea inteligenței artificiale în practica clinică, pentru analiza datelor neurologice și dezvoltarea unor modele predictive de evoluție a pacienților;

  • Terapia farmacologică și non-farmacologică în recuperarea funcțională;

  • Neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se reorganiza și adapta după o leziune, un concept care stă la baza tratamentelor moderne de neuroreabilitare.

„Congresul ECNR 2025 marchează nu doar o etapă științifică, ci și o misiune socială: aceea de a demonstra că inovația tehnologică, cercetarea și colaborarea internațională pot rescrie limitele recuperării neurologice”, a subliniat prof. Mureșanu.

Citeste si…

O rețea europeană pentru știința creierului

Una dintre secțiunile speciale ale evenimentului este dedicată creării unei rețele trans-europene de excelență în neuroștiințe și neurotehnologie, prin colaborarea dintre EFNR și NeurotechEU – The European University of Brain and Technology, o alianță formată din opt universități de top din Europa.

Din alianță face parte și UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, alături de instituții precum Institutul Karolinska (Suedia)Universitatea din Bonn (Germania)Radboud University (Țările de Jos) și Universitatea Miguel Hernández din Spania.

Această inițiativă își propune integrarea tehnologiei avansate în neuroreabilitare – de la robotică la simulatoare de realitate virtuală – pentru a oferi tratamente tot mai personalizate pacienților cu leziuni cerebrale, accidente vasculare sau tulburări neurodegenerative.

„Scopul nostru este să aducem tehnologia mai aproape de pacienți și să transformăm cercetarea în soluții reale, aplicabile în spitale și centre de recuperare”, au precizat organizatorii EFNR.

Neurotraumatologia și abordarea multidisciplinară

Un alt punct major de interes este colaborarea dintre EFNR și Academia pentru Neurotraumatologie Multidisciplinară (AMN), care va evidenția rolul echipelor interdisciplinare în tratamentul leziunilor cerebrale.

Vor fi prezentate noi modele de îngrijire centrată pe pacient, care combină expertiza neurologilor, neurochirurgilor, psihologilor, fizioterapeuților și specialiștilor în robotică medicală.
În cadrul sesiunilor comune vor fi discutate ghidurile clinice internaționale pentru recuperarea pacienților după traumatisme cranio-cerebrale și accidente vasculare.

România, model european în educația și cercetarea neuroștiințifică

Cluj-Napoca, prin Institutul RoNeuro și UMF „Iuliu Hațieganu”, este recunoscut la nivel european drept un centru de referință în neuroștiințe clinice și educație medicală avansată.
Prin participarea activă la EFNR, SSNN și NeurotechEU, România contribuie direct la dezvoltarea standardelor europene în neuroreabilitare.

„Această dublă manifestare științifică confirmă rolul esențial pe care specialiștii români îl joacă în cercetarea europeană. Neuroreabilitarea devine un domeniu strategic pentru medicina viitorului”, au subliniat reprezentanții UMF Cluj.

Congresul European de Neuroreabilitare 2025 marchează trecerea de la medicina reparatorie la medicina integrativă, în care omul și tehnologia lucrează împreună pentru refacerea funcțiilor neurologice pierdute.
Pe măsură ce inteligența artificială, realitatea virtuală și neuroplasticitatea se întâlnesc într-un spațiu comun, recuperarea neurologică devine nu doar posibilă, ci tot mai personalizată și umană.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel