Din cuprinsul articolului
Prilejuit de aniversarea a 45 de ani de la prima operație pe cord deschis din România, dialogul cu Prof. dr. Horaţiu Suciu, şef secţie Chirurgie Cardiovasculară Adulţi şi Copii, IUBCvT Tîrgu Mureș, este, în esența lui, o incursiune extraordinară pe linia subțire dintre viață și moarte.
Florian Saiu
Doctorul zilei: Sunteți supranumit „Doctorul inimilor de copii”, „Chirurgul-fenomen” etc. Dincolo de aceste laude, există o presiune imensă pe umerii dumneavoastră. Cum reușiți să lăsați la intrarea în sala de operații aceste așteptări imense?
Prof. dr. Suciu Horaţiu: Am avut o mare șansă în viață, și anume aceea de a face exact ceea ce îmi place cel mai mult. Exact sala de operații este aceea care pe de o parte îmi oferă bucuria salvării vieții pacienților noștri și pe de altă parte a contribuit la această imagine pe care ați evocat-o mai sus. Consider aceste aprecieri un pic prea măgulitoare, sunt onorat, dar nu le consider un impediment în activitatea mea, ci din contră. Aprecierile pozitive din partea pacienților, aparținătorilor, a societății în general, reprezintă un stimulent pentru orice medic dedicat profesiei lui, reprezintă certitudinea că reușește să aducă plus valoare prin ceea ce face și îl convinge să continue, într-un sistem sanitar în care este greu să institui performanța ca rutină.
-Vorbiți-ne puțin despre începuturile chirurgiei cardiovasculare, specializarea din Italia…
-Stagiul de pregătire în Italia a fost o provocare pentru mine ca medic și pentru Institutul nostru ca unitate de elită în sistemul sanitar românesc. La momentul 2003, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Tîrgu Mureș, care împlinește 50 de ani de activitate și 45 de ani de la prima operație pe cord deschis, era deja o certitudine, un reper important pe harta medicinii românești și cea mai performantă clinică de profil prin rezultatele obținute și operațiile de anvergură cum este transplantul cardiac. Provocarea a constituit-o abordarea unui domeniu în mare suferință în România la acel moment, și anume efectuarea intervențiilor chirurgicale la nou-născut și copilul mic. Fiind un domeniu cu totul nou, am profitat de experiența și profesionalismul medicilor de la Spitalul „San Donato” din Milano și am reușit să transfer la Tîrgu Mureș aceste cunoștințe și experiența medicală care ne-a permis abordarea cu succes a acestor operații extrem de dificile, solicitante și delicate din perspectiva implicațiilor sociale și emoționale specifice operării copiilor. Acest lucru era previzibil, la Tîrgu Mureș existând, așa cum am menționat, o resursă umană înalt calificată și o atmosferă propice realizării performanței medicale. Am reușit în această perioadă, începând din 2004, realizarea unui număr de peste 3.000 de intervenții chirurgicale la copii, cu rezultate foarte bune, cifră care vorbește despre succesul acestui program la Tîrgu Mureș.
-Din 2005 sunteți membru al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant. Cum se integrează acest sistem în cel internațional? Cât de relevant este argumentul științific, în dezvoltarea acestei rețele importante?
-Activitatea de transplant este un alt motiv de mândrie din perspectiva activității noastre profesionale, un domeniu care cu certitudine a adus notorietate și vizibilitate sporită centrului medical și academic târgumureșean. Reprezintă o obișnuință informația de pe canalele de știri ca după o prelevare de organ pentru moarte cerebrală inima să fie transplantată la Tîrgu Mureș. Aceasta este regula și în prezent, când se împlinesc 19 ani de la primul transplant cardiac efectuat la Tîrgu Mureş, urmat de alte 70 de proceduri cu rezultate foarte bune. Prezența mea în Consiliul științific al agenției naționale de transplant este în acest context una justificată, iar argumentul științific este foarte important în acest context în care lucrăm în epoca medicinii bazată pe dovezi științifice, iar rolul nostru este de a transpune în practica medicală aceste dovezi și progrese ale științei.
-Conduceți IUBCvT Tîrgu Mureș, o instituție de referință în domeniu la nivel național și internațional. CV-ul dvs. documentează, începând din anul 2004, aproape anual, câte o premieră națională la o nouă procedură medicală introdusă în sălile de operații. Este această tendință – căutarea metodelor inovatoare – dictată de viziunea dumneavostră sau este un trend dictat de domeniul medical mereu în dezvoltare?
-Consider Institutul de boli cardiovasculare și transplant Tîrgu Mureș ca fiind cea mai reprezentativă și performantă instituție sanitară de profil din țară, cu notorietate și vizibilitate externă. Când spun aceasta mă refer la abordarea tuturor patologiilor cardiologico-chirurgicale, de la infarctul miocardic acut la urgențele cardiovasculare ale nou-născutului sau transplantul cardiac. Practic, sunt acoperite toate patologiile la toate grupele de vârstă, fapt care a dus inevitabil la o interconectare strânsă cu cele mai importante centre europene, lucru pe care îl constatăm inclusiv acum prin prezența invitaților și colaboratorilor la sesiunea aniversară. Aceste lucruri nu sunt întâmplătoare, ele au venit odată cu creșterea experienței și aplatizarea curbei de învățare, îmbunătățirea permanentă a rezultatelor, efectuarea de intervenții novative, totul în folosul pacienților noștri. Evident că sunt rezultatul unei viziuni și a unui plan articulat care a fost pus în practică de noi toți, cei responsabili de bunul mers al instituției.
-L-ați avut ca mentor pe dl. prof. dr. Radu Deac. Ce credeți că trebuie să reprezinte astăzi un profesionist ca să inspire generațiile viitoare?
–Am avut șansa să îl am ca profesor și mentor pe dr. Radu Deac, întemeietor de școala chirurgicală târgumureșeană, pionierul chirurgiei cardiace moderne. Pe lângă talentul chirurgical înnăscut, profesorul Deac a avut viziune. Viziune în ceea ce privește direcțiile de dezvoltare a specialității și a alegerii resursei umane capabilă să pună în practică a acestora.
-Ce v-a motivat să vă supraspecializați în intervențiile la copii?
-Alegerea copiilor ca domeniu de supraspecializare a mea a avut legătură directă cu această viziune, practic am fost atras în acest domeniu nou ca într-un vârtej irezistibil. În permanență îmi răsună în cap afirmația profesorului că «un copil nu este un adult mic». Asistam adesea neputincios la unele cazuri de intervenții pediatrice care nu aveau rezultatul dorit, simțeam că operațiile la copii sunt altceva și merită o abordare aprofundată. Am avut șansa să fac această supraspecializare în străinătate și am avut șansa și mai mare să pot transpune în practică ceea ce am învățat. Datorez acest lucru celor care mi-au acordat încredere și tuturor colegilor și colaboratorilor cu care am reușit acest lucru. Am operat peste 3.000 de copii în cei 14 ani de când am pornit centrul cardiovascular pediatric, am efectuat 12 operații premiere naționale, inclusiv transplantul pediatric; sunt lucruri care ne onorează și ne motivează să mergem mai departe. De ce copiii? Pentru că nimic nu este mai înălțător decât zâmbetul unui copil care a fost în ghearele morții și nimic nu se compară cu zâmbetul unui copil redat familiei lui.
-Ce perspective reale de dezvoltare are IUBCvT?
-Sunt optimist. Principalul nostru atu este reprezentat de resursa umană, medici și asistente medicale înalt calificate. Nu este conceput succesul și performanța unei unități medicale în absența resursei umane, cel mai important capital. În mod evident, progresul instituțional este condiționat de cadrul general de dezvoltare în ansamblu a sistemului medical românesc, pentru care rolul principal revine organizatorilor și finanțatorilor acestuia. Este vorba de identificarea priorităților și elaborarea strategiilor pentru rezolvarea problemelor. Prima condiție pentru rezolvarea unei probleme este să fie recunoscută și tratată ca atare.
Bolile cardiovasculare reprezintă „killerul” numărul 1 al populației României, 57 % dintre compatrioții noștri decedând din cauza bolilor cardiovasculare. Este o problemă care nu mai poate fi ignorată.
Scurt istoric
Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) datează de acum 20 de ani. În decembrie 1995, la Tîrgu Mureş se organizează Centrul de Boli Cardiovasculare, pe structura Clinicii de Chirurgie Cardio-vasculară (condusă de acest Christiaan Barnard al României care este prof. dr. Radu Deac), a Clinicii de Cardiologie (Prof. dr. C. Georgescu) din Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş. Tot atunci se înfiinţează prima Clinica de Cardiologie Pediatrică din ţară (Prof. dr.Rodica Togănel). În aceiaşi structură se organizează Secţia Clinică de Anestezie şi Terapie Intensivă Cardiacă sub conducerea dr. Kerek Istvan, întemeietorul şcolii tîrgu-mureşene de anestezie şi terapie intensivă cardiacă. Ulterior se înfiinţează Secţia Clinică de Cardiologie Intervenţională şi cateterism cardiac adulţi şi copii (dr. Ciprian Suciu), prima de acest fel din ţară, astfel încât Centrul de Boli Cardiovasculare Tîrgu-Mureş devine o unitate specializată cu 215 paturi, 5 secţii clinice universitare şi 332 de angajaţi.
Tradiții vechi
Tradiţiile medicinei cardiace şi cardiovasculare la Tîrgu Mureş sunt, însă, mult mai vechi. Primele activităţi organizate de chirurgie cardiovasculară din centrul medical Tîrgu-Mureş datează din anul 1957, când la 29 martie a avut loc prima operaţie pe cord-închis pentru stenoza mitrală efectuată de o echipă medico – chirurgicală compusă din medicul primar cardiolog dr. Coman Kund Wilhelm, prof Papai Zoltan, prof. Maros Tiberiu, dr. Kesztenbaum Ervin, din Tîrgu-Mureş, prof. Nicolae Hortolomei, prof. dr. Dan Setlacec, dr.George Litarcek, dr. Bradu Fotiade, dr. Halevi, din Bucureşti. Trebuie menţionat că în România prima operaţie de acest gen a fost efectuată la Bucureşti de prof.dr. Nicolae Hortolomei şi echipa sa în anul 1953.
Borna lui 1999
Un alt an de referinţă pentru IBCvT Tîrgu Mureş a fost 1999. Programul de transplantare cardiacă a intrat în etapa clinică începând cu iulie 1999 după o îndelungată etapă experimentală. Au fost efectuate 3 recoltări succesive de cord de donator la Tîrgu-Mures, care au fost transplantate la spitalul AKH din Viena şi spitalul din Bad Oeuheysen, Germania. În acelaşi an de graţie pentru medicina cardiacă românească, are loc, la Bucureşti, primul transplat cardiac efectuat la noi în ţară.
Brădișteanu, asistat de Deac
Autor a fost medicul Şerban Brădişteanu (pentru multi ani parte a echipei de chirurgie cardiovasculara din Tg.-Mureş), având ca prim ajutor pe prof. dr. Radu Deac. După numai 2 săptămâni, se efectuează primul transplant cardiac la Tîrgu Mureş. În 14 noiembrie 1999 s-a efectuat primul transplant de cord din Tîrgu-Mureş, dezvoltându-se astfel activitatea celui de al 2-lea centru de transplant din ţară. În anul 2005, numărul transplantelor de cord la Tîrgu-Mureş a ajuns la 12 cazuri. La 15 ani de la primul transplant, adica în 2014, se adunaseră peste 50 de transplanturi cardiace, cea mai mare parte din pacienţi fiind în viaţă.
Cumpăna din 2011
Istoria IBCvT n-a consemnat doar urcurşuri, ci şi coborâşuri. Pricinuite, însă, nu de colectivul medical, ci de nefericita imixtiune a decidenţilor politici ai vremii. Aşa s-a ajuns ca, în anul 2011, guvernul rămas în istoria contemporană sub numele de Guvernul Emil Boc II (portofoliul Sănătăţii a fost asigurat de Attila Cseke), să desfiinţeze Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tîrgu Mureş. Acesta s-a transformat în simple secţii de profil, fără personalitate juridică, integrate în structura colosului care este şi azi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.
Niciun transplant în doi ani
Consecinţele au fost nefaste, iar activitatea fostului institut a intrat într-un recul previzibil. Timp de doi ani n-a mai putut fi efectuat niciun transplant cardiac, nici la Târgu Mureş, nici în ţară! Situația a fost remediată de Eugen Nicolăescu (ministrul Sănătății în perioada decembrie 2012-martie 2014), care, fără să fie medic de profesie, a promovat o Hotărâre de Guvern (august 2013) prin care IBCvT a fost reînfiinţat.
