Din cuprinsul articolului
Poate că ați auzit de termenul „îmbătrânire activă”, dar ce înseamnă acesta cu adevărat? Trebuie să mergi la sală în fiecare zi sau să faci drumeții în fiecare weekend? Deloc. Îmbătrânirea activă include o gamă largă de activități care îți mențin mintea, corpul, emoțiile și spiritul angajat, indiferent de vârstă, sănătate sau statutul socioeconomic, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Înseamnă, de asemenea, să fii sârguincios cu propria sănătate și bunăstare. Respectarea principiilor îmbătrânirii active poate contribui la extinderea longevității și a calității vieții. România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2 % din populație.
Doamna Alexandra Dobre, în calitate de Președinte al Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, ne va povesti mai multe despre conceptul de „îmbătrânire activă”, dar și direcția înspre care se îndreaptă țara noastră.
Seniorii noștrii au nevoie de sprijin, empatie, grijă și mai ales, de programe de politici publice care să le vină în ajutor.
Doamna Alexandra Dobre, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre dumnevoastră și cum ați ajuns să susțineți conceptul de „îmbătrânire activă”?
Sunt licențiată de Drept și Științe Politice, dețin un MBA la Catedra UNESCO și tocmai am finalizat studiile doctorale la SNSPA – Științe Administrative cu tema „Ecosisteme Urbane Smart, cu aplicații în politicile sociale”. Am făcut timp de zece ani voluntariat în cadrul diferitelor asociații, organizații și fundații;, iar în perioada studenției, am pus eu însămi bazele unor astfel de organizații. Pasiunea și implicarea pentru programele dedicate seniorilor au început în anul 2018, când am devenit Director General al Centrului pentru Seniori al Municipiului București.
În cei peste 4 ani de activitate am inițiat, realizat și organizat zeci de proiecte sociale, culturale, de sănătate și educative pentru aproximativ 60.000 de seniori bucureșteni. Am realizat, în toți acești ani, cât de mare este nevoia pe care seniorii noștri o au, de sprijin, empatie, grijă și mai ales, de programe de politici publice care să le vină în ajutor.
Din dorința de a putea face și mai multe pentru cât mai mulți seniori din Capitală, dar și din țară, am demisionat de la CSMB și am înființat Asociatia Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, prin care continui să militez pentru creșterea calității vieții seniorilor României și mai ales pentru promovarea conceptului de îmbătrânire activă, căruia, peste tot in lume i se acorda o importanță deosebită.
Îmbătrânirea este o etapă naturală a vieții, iar îmbătrânirea activă aduce numeroase beneficii individuale și sociale.
Cum definiți conceptul de îmbătrânire activă și de ce credeți că este important?
Îmbătrânirea activă se referă la acel proces în care persoanele aflate la vârste înaintate își mențin un stil de viață activ, sănătos și angajat, continuând să participe la activități sociale, fizice și intelectuale. Aceasta implică însă păstrarea calității vieții pe măsură ce înaintează în vârstă și eliminarea, pe cât posibil al unor factori care generează boala sau sedentarismul.
Știm cu toții, îmbătrânirea este o etapă naturală a vieții, iar îmbătrânirea activă aduce numeroase beneficii individuale și sociale. Aceasta poate contribui la menținerea stării de sănătate, la prevenirea problemelor legate de înaintarea în vârstă, la menținerea relațiilor sociale și poate aduce satisfacție personală și fericire. De asemenea, contribuie la o societate mai activă, cu oameni care continuă să se implice în comunitate, viața socială și economică.
Îmbătrânirea activă poate duce la o vârstă mai înaintată în care oamenii sunt independenți și capabili să aibă o viața așa cum doresc.
Cum putem să implicăm mai mult comunitatea în adoptarea unui stil de viață care să ne conducă spre a îmbătrâni activ si sănătos?
Pentru a realiza acest dezidertat, trebuie să luăm în considerate mai multe acțiuni, legate de educație și conștientizare, să existe seminarii și conferințe în comunitate, pentru a informa oamenii cu privire la beneficiile îmbătrânirii active, trebuie să identificăm resursele locale care pot fi direcționate spre acest concept, și anuma: finanțarea cluburilor pentru seniori, realizarea unor activități specifice pentru petrecerea timpului, voluntariat, petreceri tematice, sport, excursii cu teme culturale și istorice.
De asemenea, este foarte important să existe acces la cultură, educație și sănătate și aici intervine rolul vital al reprezentanților administrației publice, care au datoria de a realiza strategii clare și de a implementa măsuri concrete de protecție socială, de educație, culturale, financiare, pentru a susține promovarea acestui concept în rândul cetățenilor comunității și mai ales al celor vârstnici.
Trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile
Perioada de bătrâneţe aduce cu sine şi numeroase schimbări importante în modul în care individul se percepe pe sine şi lumea din jur, respectiv, au loc schimbări în viaţa profesională, în relaţiile cu familia şi prietenii. Cum putem schimba percepția societății despre Îmbătrânire și cum putem încuraja o abordare mai pozitivă a acestui subiect?
Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiecte educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor cu cei tineri. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile lor, fapt care ar putea ajuta la menținerea independenței și a calității vieții. Trebuie să fim mai mulți cei care ne implicam în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care sa susțină persoanele de vârsta a treia, asigurându-ne că au și resurse adecvate.
Vârsta nu este o limită, un număr, ci un motiv în plus de a explora, învăța și trăi în profunzim
În perioada 15 – 16 Noiembrie va avea loc primul eveniment din România legat de îmbătrânirea activă. De unde v-a venit ideea organizării Congresului Național de Îmbătrânire Activă?
Într-o lume în continuă schimbare, Congresul Național de Îmbătrânire Activă este o oportunitate de abordare multidisciplinară a conceptului de îmbătrânire, în care să percepem asta nu ca pe o inevitabilitate, ci ca pe o călătorie plină de învățare și dezvoltare personală.
În cele două zile pline de informații și interacțiuni importante, putem afla cum să îmbătrânim activ si sănătos, ce politici publice se realizează în acest sens, ce spun experții despre longevitate și care sunt pilonii conceptului de îmbătrânire activă. Acest eveniment nu reunește doar experți și cercetători în domeniul îmbătrânirii, ci împlinește dorința noastră comună de a promova senectutea cu încredere și cu un spirit activ. Este o invitație la a înțelege că vârsta nu este o limită, un număr, ci un motiv în plus de a explora, învăța și trăi în profunzime.
Într-o lume în care îmbătrânirea este adesea percepută în societate ca un declin, ca un regres, ca un îndemn la izolare și singurătate, Congresul Național de Îmbătrânire Activă aduce în prim-plan faptul că înaintarea în vârstă poate genera contribuții semnificative la societate fi un moment de înflorire și de. Suntem mândri să facilităm această schimbare de paradigmă și să vă invităm să fiți cu toții parte din această evoluție pozitivă.
Congresul Național de Îmbătrânire Activă
Care sunt avantajele și oportunitățile participării la Congres și cum se pot înscrie persoanele care doresc să participe?
Participarea la un Congres Național de Îmbătrânire Activă poate aduce numeroase avantaje și oportunități, atât pentru persoanele în vârstă, cât și pentru profesioniștii din domeniul îngrijirii sănătății sau cercetării.
Iată câteva dintre avantajele pentru participanți:
Învățare și educație: Congresele aduc laolaltă experți și profesioniști din domenii legate de îmbătrânire, oferind o oportunitate excelentă de a învăța despre cele mai recente cercetări, tendințe și practici în îmbătrânire activă și sănătoasă.
Networking: Participanții au șansa de a cunoaște alți oameni pasionați de aceeași temă. Acest lucru poate duce la noi conexiuni personale și profesionale, precum și la colaborări viitoare.
Inspirație: Congresele pot oferi perspective și povești de succes de la persoane în vârstă care au adoptat un stil de viață activ și sănătos, ceea ce poate inspira și motiva alții.
Acces la resurse și informații: Participanții pot avea acces la materiale informative, broșuri și resurse relevante pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă.
Avantajele pentru profesioniștii în domeniu sunt:
Schimbul de cunoștințe: Profesioniștii din domeniul îngrijirii sănătății sau cercetării pot schimba experiențe și cunoștințe cu alți specialiști din domeniul îmbătrânirii.
Oportunitățile de colaborare: Congresele pot crea oportunități pentru colaborări la proiecte de cercetare sau pentru dezvoltarea de politici și programe legate de îmbătrânirea activă.
Actualizarea profesională: Participarea la congrese permite profesioniștilor să fie la curent cu cele mai recente avansuri și descoperiri în domeniul îngrijirii și cercetării legate de îmbătrânire.
Pentru a va înscrie, solicitarea trebuie trimisă printr-un mesaj privat pe Facebook sau la adresa de email [email protected] sau să sunați la numărul de telefon: 0769.287.730
Alexandra Dobre: Visul meu e ca vârstnicii din România să ajungă precum cei din alte țări civilizate
Ce vă propuneți cu acest eveniment și ce se va întâmpla efectiv acolo?
Îm primul rând îmi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la fenomenul alarmant al îmbătrânirii populației din România și totodată ne propunem să elaborăm trei inițiative naționale:
- Înființarea Agenției Naționale pentru Vârstnici
- Programul Național de Digitalizare pentru Seniori
- Planul Național de Voluntariat pentru Seniori
Consider că în acest domeniu este mare nevoie de acțiuni concrete, imediate. Din păcate, societatea noastră nu este educată în sensul că toți cetățenii trebuie să-și pregătească bătrânețea, pentru a nu depinde în totalitate, nici de stat, nici de familie. Vremurile, însă, s-au schimbat enorm. Nu mai îmbătrânim alături de copii, acestia pleacă deseori de acasă de foarte tineri, fiind elevi sau studenți, iar părinții și bunicii ajung să fie singuri, de cele mai multe ori, cu o stare de sănătate precară, neputincioși și dependenți de ajutor. De aceea, trebuie să contribuim împreună, prin măsuri concrete, la creșterea calității vieții seniorilor și la promovarea conceputului de îmbătrânire actiăa.
Visul meu e ca vârstnicii din România să ajungă precum cei din alte țări civilizate, să aibă parte de sisteme de protecție socială, să beneficieze de îngrijire socio-medicală la domiciliu, să se bucure de diverse oportunități de petrecere a timpului liber, să călătorească, să meargă la spectacole, să facă sport și mișcare în aer liber, într-un cuvânt să se bucure de o bătrânețe liniștită, conforablă și, pe cât se poate, lipsită de griji.
Am auzit că la eveniment vor participa speakeri din mai multe domenii multidisciplinare. Ne puteți spune o parte din speakerii care au confirmat prezența până acum, dar și care va fi rolul lor în cadrul evenimentului?
Da, într-adevăr numeroase personalități din cele mai diferite domenii vor conferenția de-a lungul celor două zile la anumite paneluri în funcție de temele și subiectele anunțate, și anume:
Panel 1: ”Digitalizarea. Între adaptare și transformare”: Maria Alexandra Chivu – Președinte Autoritatea de Digitalizare a României, Tudor Prisecaru – Secretar de Stat Ministerul Cercetarii, Hazem Kansou – Director General Radiocom, Irinuca Văduva – Director General ECDL Romania, Mihnea Moisescu – Decan, Facultatea de Automatică, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Adrian Victor Vevera – Director General ICI București
Panel 2: ”Reconversie profesională – între trend și necesitate. Accesul la cultură şi educaţie” Florin Lixandru – Secretar de Stat Ministerul Educației, Monica Anisie – Președinte Comisia de Educație, Senatul României, Diana Baciuna – Secretar de Stat Ministerul Culturii, Cristian Vasilcoiu – Secretar de Stat, Ministerul Muncii și protecției Sociale, Andreea Negru – Purtător de cuvânt Romgaz, Președinte ADAA, Madlen Șerban – Secretar General, Comisia Națională a României pentru UNESCO
Panel 3: ”Combaterea discriminării abuzurilor şi violenţei asupra persoanelor vârstnice” – Rareș Hopinca – Prefectul Municipiului București, Manuela Catrina – Director Adjunct, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Otilia Sava – Avocat, Președinte Asociația Națională a Veteranilor de Război, Corina Iacob – Director General Adjunct, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Municipiului București
Panel 4 ”Rolul Administratiei publice in crearea de ecosisteme urbane smart pentru seniori” – Adrian Ţuţuianu – Secretariatul General al Guvernului – Secretar General Adjunct, Mihai Alexandru Ghigiu – Cancelaria Primuluii Ministru – Şef Cancelarie, Robert Negoiță – Primar, Primăria Sectorului 3, Daniel Băluţă – Primar, Primăria Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone – Primar, Primăria Sectorului 5, Ciprian Ciucu – Primar, Primăria Sectorului 6, Hubert Thuma – Presedinte Consiliul Județean Ilfov, Mihai Anghel – Primar Snagov, Măriuca Ivan – Președinte Fundația Crucea Alb Galbenă România
Panel 5: ”Accesul la sănătate” – Alexandru Rafila – Ministrul Sănătății, Andrei Baciu – Președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Adrian Streinu Cercel – Președinte Comisia de Sănătate din Senat, Manager Spitalul de Boli Infecțioase Matei Balș, Adrian Marius Dobre – Director General Unifarm, Luiza Spiru – Prof. Univ. Dr., Președinte Fundația Ana Aslan International, Wargha Enayati – Fondator Enayati Medical City, Bogdan Furtună – Manager Spitalul Colțea, .Măriuca Ivan – Președinte Fundația Crucea Alb Galbenă România, Cristina Berteanu – Manager Clinica Medicală Neolife 11.Dr. Adina Alberts – Medic Primar Chirurgie Plastică, Fondator E-Teledoc, Alina Comănescu – Președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate
Panel 6: ”Abordări Inovative în Îngrijirea pe termen lung” – Ramona Pavel Szekeres- Fizioterapie vestibulară, neuroștiințe cognitive și integrative, Măriuca Ivan – Președinte Fundația Crucea Galbenă, Emil Bîrsan – Președinte Asociația de Ajutor Mutual București, Prof. Dr. Contiu Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Prof. Dr. Daniela Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Elena Dobre – DIrector, Direcția de Politici și Servicii Sociale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Dr. Bogdan Simion – Președinte, Consiliul Economic și Social, Dr. Ana Maria Doscan – Șef Secție Enayati Medical City, Prof. Vladimir Beregoi – Consilier Economic și Social Episcopia Hușilor, Prof. Dr. Egidiu Condac – Director Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași
Panel 7: ”Starea de Bine și Psihologia Îmbătrânirii” – Claudia Benea – Ambasador al Resursei de Apă a României, Beatrice Culda – Președinte, Fondator Asociația Oameni, Valori, Fapte, Elisabeta Lipă – Președinte Agenția Națională pentru Sport, Cerasela Măciucă – Președinte Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici – ADIV, Eniko Georgescu – Psiholog Clinician, Psihoterapeut și expert în Neuroștiințe, Psiholog pe securitate, ordine și apărare
Panel 8: ”Politici, Surse de finanțare și Advocacy” – Andreea Samoilă -Expert, Departament Proiecte în domeniul educaţiei Şcolare şi educaţiei Adulţilor- Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Flaviana Rotaru – Președinte Cluster Sănătate și Bioeconomie RoHealth, Bogdan Simcea – Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
La Paneulul 9, Gestionarea Financiară pe Termen Lung pentru Persoanele Vârstnice speakerii vor fi anunțați în curând.
Cum vedeți fenomenul îmbătrânirii populației în Romania în următorii ani și ce credeți că îi lipsește României pentru a putea avea grija de vârstnicii ei?
Îmbătrânirea populației este o tendință globală, inclusiv în România, și este așteptat să continue în următorii ani. Cu toate acestea, există unele aspecte specifice care pot influența modul în care România se va adapta la această tendință, și anume:
Problemele demografice: România se confruntă cu o scădere a populației, ceea ce poate genera o presiune suplimentară asupra sistemului de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Este important să se găsească modalități de a compensa această scădere demografică.
Sistemele de îngrijire: România a făcut progrese în dezvoltarea unui sistem de îngrijire pentru persoanele vârstnice, dar este nevoie de mai multe investiții în servicii de îngrijire la domiciliu, centre de zi și cămine de bătrâni de calitate.
Educația și conștientizarea: Este nevoie de mai multă educație și conștientizare atât în rândul populației, cât și al profesioniștilor din domeniul îngrijirii socio-medicale, despre nevoile și provocările specifice ale îmbătrânirii.
Reforma în îngrijirea la domiciliu: Extinderea și îmbunătățirea serviciilor de îngrijire socio-medicale la domiciliu pot ajuta la menținerea independenței persoanelor în vârstă și la reducerea presiunii asupra sistemului de îngrijire de la căminele de bătrâni.
Finanțarea adecvată: Un aspect esențial este asigurarea finanțării adecvate a serviciilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă, astfel încât acestea să poată fi accesibile și de calitate.
Lucrători în domeniul sănătății bine pregătiți: Este esențial să existe suficienți profesioniști în domeniul sănătății bine pregătiți pentru a asigura îngrijire de calitate pentru persoanele în vârstă.
Inovare și tehnologie: Utilizarea inovării și a tehnologiei poate îmbunătăți îngrijirea și poate sprijini persoanele în vârstă în menținerea unui stil de viață activ și independent.
România poate să facă față acestei provocări prin adoptarea unei abordări integrate care implică guvernul, sectorul privat, organizațiile neguvernamentale și societatea civilă. Dezvoltarea unui sistem de îngrijire coordonat, finanțat adecvat și orientat spre nevoile individuale ale persoanelor în vârstă va fi esențială pentru a asigura o îmbătrânire activă și sănătoasă în România.
Care sunt unele dintre lucrurile pe care le observați la dumneavoastră pe măsură ce îmbătrâniți? Cum vă afectează viața de zi cu zi?
Pe măsură ce înaintez eu însămi în vârstă am observat că obosesc mai repede, că nu mai am aceeași rabdare pe care o avem, că îmi scade rezistența la efort și că apar, inevitabil, diverse probleme de sănătate. În același timp, odată cu trecerea anilor, există și aspecte pozitive – devii mai înțelept, mai selectiv cu oamenii din jurul tău, prețuiești mai mult timpul petrecut cu cei dragi și nu te mai lași afectat de părerile sau comportamentul celor din jur.
Cel mai provocator aspect al vieții mele, este, cu siguranță, efortul continuu de a îmbina viața de familie cu cariera. Atunci când devii mamă, prioritățile se schimbă pentru că există o ființa în viața ta care e 100% dependentă de tine și atunci tu și nevoile tale trec în plan secund. Nu e ușor, dar e minunat!
Ce aspecte ale vieții dumneavoastră de zi cu zi vi se par provocatoare? Faceți ceva pentru a vă ajuta să vă mențineți sănătatea?
Făceam foarte mult sport, până să vină pe lume fetița mea, Maria, ceea ce acum, din păcate, nu prea se mai întâmplă. Tot timpul pe care îl am, în afara activităților profesionale, care nu sunt nici puține, nici ușoare, prefer sa îl petrec cu ea. Recunosc ca îmi lipsește mult sportul și mișcarea, dar sper să reușesc, cât de curând, să mă reapuc de toate acestea și să am un program specific stilului de viață sănătos. Deocamdată, ajut organismul cu vitamine și încerc să mănânc sănătos.
