Din cuprinsul articolului
Anca Țurcașiu vorbește deschis despre unul dintre secretele siluetei sale constante și ale stării bune de sănătate: o alimentație simplă, fără carne, fără grăsimi și fără produse lactate maturate.
Actrița și solista, ajunsă la 55 de ani, spune că acest stil de viață nu a fost o strategie estetică, ci o alegere firească, construită în timp, după ce a observat că organismul ei reacționează mai bine fără anumite alimente.
„Nu am fost o carnivoră de fel. Mi-am dat seama că nu-mi place carnea și am renunțat la ea. Ulterior s-a dovedit că analizele mele erau foarte bune și am mers pe drumul ăsta”, a declarat artista într-un interviu recent.
Astăzi, mănâncă cinci mese pe zi, la ore fixe, și spune că diferența nu o face cantitatea, ci calitatea alimentelor.
Ce a eliminat complet din alimentație
Anca Țurcașiu afirmă că a scos definitiv din meniu:
-
carnea
-
prăjelile
-
grăsimile
-
dulciurile
-
alimentele foarte sărate
-
brânzeturile precum cașcavalul și telemeaua
„Nimic prăjit, nimic gras, nimic dulce, nimic sărat. Am eliminat complet grăsimile. Cașcavalul și telemeaua nu mai există pentru mine”, spune artista.
Peștele apare ocazional în alimentația ei, mai ales tonul, iar baza meselor o reprezintă legumele, semințele, fructele și salatele consistente.
Cum arată farfuria ei
Programul alimentar este riguros, dar ușor de urmat:
-
mic dejun consistent
-
gustare la ora 11.00
-
prânz între 13.00 și 14.00
-
gustare la 16.00
-
ultima masă la 17.00
Prânzul este, de regulă, masa principală. Artista pregătește rapid un castron mare de salată, cu legume diverse, semințe și pește, atunci când simte nevoia de proteine.
„Am o singură masă mai consistentă, la care mănânc o salată bogată, cu de toate. Durează zece minute să o prepar”, explică ea.
În rest, se bazează pe gustări simple, fructe și combinații ușoare.
„Mănânci și slăbești”, dar doar dacă alegi corect
Mesajul pe care îl transmite este unul constant: nu restricția extremă face diferența, ci organizarea meselor și selecția alimentelor.
„Mănânc cinci mese pe zi. Orice medic îți spune: mănânci și slăbești. Dar trebuie să știi ce să mănânci, cât să mănânci și cum.”
Actrița subliniază că nu oferă rețete universale și nu recomandă nimănui să-i copieze stilul alimentar fără să țină cont de propriul corp.
„Este un mod de viață. Fiecare are pofte și plăceri diferite.”
Ce spun specialiștii despre un astfel de regim
Nutriționiștii atrag atenția că dietele predominant vegetale, cu aport redus de grăsimi saturate și alimente ultra-procesate, pot susține sănătatea metabolică și cardiovasculară, dacă sunt bine echilibrate. Eliminarea cărnii nu este problematică în sine, dar necesită atenție la aportul de proteine, fier, vitamina B12 și acizi grași esențiali, nutrienți care pot deveni deficitari în absența unei planificări corecte.
De asemenea, mesele regulate și porțiile moderate ajută la stabilizarea glicemiei și la controlul apetitului, aspecte importante mai ales după 40–50 de ani, când metabolismul începe să încetinească natural.
Stil de viață, nu dietă de moment
Pentru Anca Țurcașiu, alimentația nu este o cură temporară, ci o rutină construită în ani.
Spune că se simte bine, are analize bune și nu simte nevoia să se întoarcă la vechile obiceiuri alimentare. Chiar glumește că ar fi curioasă ce s-ar întâmpla dacă ar mânca din nou carne la fiecare masă, dar recunoaște că nu și-ar putea impune asta nici măcar experimental.
Ce presupune eliminarea completă a grăsimilor și lactatelor și ce spun medicii
Deși dieta fără carne, grăsimi și lactate poate funcționa pentru unele persoane, specialiștii avertizează că eliminarea totală a acestor categorii alimentare nu este lipsită de riscuri și trebuie atent gestionată.
Grăsimile alimentare nu sunt doar o sursă de energie. Ele sunt esențiale pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), pentru funcționarea sistemului nervos și pentru producția hormonilor. Atunci când sunt excluse complet, pot apărea deficite nutriționale care, în timp, se pot manifesta prin oboseală cronică, piele uscată, tulburări hormonale sau scăderea densității osoase.
Nutriționiștii subliniază că există o diferență majoră între grăsimile nocive (cele din produse ultra-procesate, prăjeli sau margarine) și grăsimile sănătoase, provenite din pește, avocado, nuci, semințe sau ulei de măsline. Acestea din urmă sunt asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare și susțin sănătatea creierului.
În lipsa lor, organismul poate intra într-un dezechilibru metabolic.
În ceea ce privește lactatele, eliminarea completă reduce semnificativ aportul de calciu, vitamina D și proteine de bună calitate, nutrienți esențiali mai ales după 40 de ani, când riscul de osteoporoză începe să crească. Dacă nu sunt înlocuite inteligent cu surse vegetale fortificate sau cu alte alimente bogate în calciu (broccoli, varză kale, tofu, migdale), pot apărea probleme osoase pe termen lung.
Riscurile ascunse ale unui regim „fără grăsimi”
Un alt aspect important este senzația de sațietate. Grăsimile încetinesc golirea stomacului și contribuie la menținerea senzației de plenitudine. Fără ele, multe persoane ajung să consume mai mulți carbohidrați rafinați, ceea ce poate favoriza fluctuațiile glicemiei și episoadele de foame accentuată.
De asemenea, dietele foarte sărace în grăsimi pot afecta producția de estrogen și testosteron, cu impact asupra masei musculare, dispoziției și libidoului.
Specialiștii atrag atenția că termenul „fără grăsimi” este adesea interpretat greșit. Eliminarea completă nu este recomandată medical; în schimb, se recomandă reducerea grăsimilor saturate și menținerea celor nesaturate în cantități moderate.
Pentru cine NU este potrivit un astfel de regim
Medicii spun că un regim extrem de restrictiv, fără grăsimi și lactate, nu este indicat pentru:
-
femeile aflate la menopauză sau premenopauză, din cauza riscului crescut de osteoporoză
-
persoanele cu tulburări hormonale
-
adolescenți și tineri aflați în perioade de creștere
-
persoane cu antecedente de tulburări de alimentație
-
pacienți cu deficit de vitamina D, calciu sau B12
-
persoane cu boli autoimune sau afecțiuni digestive cronice
În aceste cazuri, excluderea unor grupe alimentare fără supraveghere medicală poate agrava dezechilibrele deja existente.
Concluzia medicilor: personalizarea contează mai mult decât regulile stricte
Experții în nutriție insistă că nu există o dietă universal valabilă. Ceea ce funcționează pentru o persoană poate fi complet nepotrivit pentru alta.
Un stil alimentar sănătos presupune varietate, moderație și adaptare la nevoile individuale, nu eliminări radicale. Atunci când cineva dorește să renunțe la carne, grăsimi sau lactate, este recomandat un consult nutrițional, pentru a evita carențele și pentru a construi un meniu echilibrat.
Pe termen lung, spun medicii, sănătatea nu vine din restricții dure, ci din obiceiuri sustenabile, menținute ani la rând.
