Flora bacteriană intestinală ar putea juca un rol major în apariția bolii Parkinson, potrivit unui nou studiu efectuat în Statele Unite care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea unor strategii de tratament mai eficiente și lipsite de efecte secundare în lupta cu această boală neurodegenerativă, informează Xinhua.
Cercetarea, publicată recent în jurnalul american ”Cell”, demonstrează că schimbările în structura populației de bacterii intestinale, și chiar a bacteriilor în sine, contribuie în mod activ la deteriorarea funcțiilor motorii — semn distinct al acestei boli — și chiar ar putea fi o cauză a acestora.
”Am descoperit în premieră o legătură biologică între microbiomul intestinal și boala Parkinson”, susține într-un comunicat autorul principal al studiului, Sarkis Mazmanian de la California Institute of Technology. ”Această cercetare dezvăluie faptul că o boală neurodegenerativă își poate avea originile în intestine, nu numai în creier, așa cum s-a crezut până acum”, a completat acesta.
Boala Parkinson este cauzată de acumularea în neuroni a proteinelor alfa-sinucleine (Alpha Syn) anormale, ceea ce cauzează efecte toxice în celulele ce eliberează dopamina, localizate în regiunile din creier care controlează mișcările. Ca urmare, pacienții se confruntă cu simptome debilitante precum tremur, înțepenirea mușchilor, încetinirea mișcărilor și afectarea mersului.
Rezultatele noii cercetări, efectuată pe șoareci de laborator, demonstrează că flora bacteriană intestinală exacerbează simptomele motorii contribuind la crearea unui mediu ce poate favoriza acumularea de proteine alfa-sinucleine.
Descoperirea are implicații importante în tratamentul contra bolii Parkinson. El a salutat reușita pe care a numit-o ”o schimbare de paradigmă” care ”deschide posibilități complet noi pentru tratarea pacienților”.
”În cazul multor afecțiuni neurologice, tratamentul convențional presupune administrarea unui medicament către creier. Însă, dacă boala Parkinson este într-adevăr cauzată nu doar de schimbări la nivelul creierului ci și în microbiom, atunci nu va fi nevoie decât de administrarea de medicamente la nivel intestinal, ceea ce e mult mai ușor de făcut”, a spus Mazmanian. ”Acest nou concept ar putea duce la terapii mai sigure, cu mai puține efecte secundare în comparație cu cele actuale”, a completat specialistul.
În prezent, terapiile împotriva Parkinson se concentrează pe creșterea nivelului de dopamină din creier, însă pot avea efecte secundare grave și uneori își pierd eficacitatea după administrarea îndelungată, mai arată sursa citată.
Până la 10 milioane de persoane din lumea întreagă suferă din cauza acestei afecțiuni, ceea ce o face să ocupe locul al doilea în topul celor mai des întâlnite boli neurodegenerative, după Alzheimer.
