Din cuprinsul articolului
„Suntem ceea ce mâncăm”, este un proverb la fel de actual ca întotdeauna, iar un nou studiu a desluşit legătura neştiută dintre apetit şi alegerile alimentare din viaţa de zi cu zi.
Mai exact, o echipă de cercetători de la Duke University a descoperit modul în care bacteriile intestinale pot influenţa comportamente precum pofta de mâncare şi alegerile alimentare. Această descoperire ar putea avea implicaţii majore în înţelegerea obezităţii, tulburărilor psihiatrice şi a modului în care dieta ne influenţează starea de bine.
Omul mai are un simţ, cel neurobiotic
Echipa consideră că acest „simţ neurobiotic” ar putea oferi un mecanism concret prin care intestinul detectează în timp real activitatea microbilor care pot influenţa comportamente precum preferinţele alimentare şi dispoziţia psihică, dar şi o cale prin care creierul ar putea interveni asupra echilibrului şi structurii microbiomului intestinal.
Atunci când mâncăm, unele bacterii intestinale eliberează flagelină. Celulele neuroepiteliale senzoriale o detectează cu ajutorul unui receptor numit TLR5 şi trimit un semnal prin nervul vag, o cale majoră de comunicare între intestin şi creier.
Echipa, susţinută de National Institutes of Health (NIH), propune o ipoteză îndrăzneaţă şi anume că proteina eliberată de bacteriile intestinale ar putea declanşa aceste celule senzoriale să trimită un semnal de suprimare a apetitului către creier, o acţiune directă a microbilor asupra comportamentului.
Experimente pe şoarecii de laborator
Cercetătorii au testat acest lucru pe şoareci, pe care i-au ţinut nemâncaţi peste noapte, şi apoi le-au administrat o doză mică de flagelină direct în colon. Şoarecii respectivi au mâncat mai puţin, potrivitsursei citate de News.ro.
Experimentele au arătat că întreruperea acestei căi influenţează cât de mult mănâncă şoarecii, ceea ce sugerează o legătură mai profundă între microbii intestinali şi comportament decât se credea până acum.
Cercetări anterioare au arătat că aceste celule senzoriale din intestin pot distinge între zahărul natural şi îndulcitorii artificiali, trimiţând această informaţie către creier în doar câteva milisecunde, jucând astfel un rol important în apariţia poftei de dulce, ceea ce sugerează că alegerile noastre alimentare sunt influenţate nu doar de gust, ci şi de semnale din intestin.
Studiul recent a investigat cum aceste celule influenţează senzaţia de saţietate, oferind cunoştinţe noi asupra modului în care ele contribuie la reglarea nu doar a alimentelor pe care le consumăm, ci şi a cantităţii pe care o mâncăm.
Crunch Master, un dispozitiv personalizat de cercetare
Pentru a urmări comportamentul alimentar în detaliu, echipa de cercetare a construit un sistem personalizat numit „Crunch Master”. Acest dispozitiv a combinat microfoane şi camere video pentru a înregistra fiecare muşcătură a şoarecilor în timp real.
Practic, sistemul a putut „asculta” şi „vedea” cum şi cât mănâncă şoarecii, oferind date exacte despre ritmul şi cantitatea alimentelor consumate. Astfel, cercetătorii au putut observa imediat dacă un anumit semnal microbian, cum ar fi flagelina, modifica obiceiurile alimentare ale animalelor.
Monitorizarea a confirmat că flagelina a redus aportul alimentar. Dozele de flagelină utilizate în experimente s-au încadrat în intervalul detectat natural în intestinele şoarecilor, ceea ce înseamnă că mecanismul de semnalizare intestin-creier joacă probabil un rol în reglarea zilnică a apetitului.
Potrivit cercetătorilor, acest sistem senzorial intestinal necunoscut până acum, „acest aşa-zis simţ neurobiotic”, permite creierului „să asculte” cu atenţie o varietate largă de mesaje transmise de microbii intestinali, fiecare având potenţialul de a influenţa modul în care ne simţim, mâncăm şi reacţionăm la lumea din jur.
„Este similar cu modul în care ne folosim celelalte simţuri – văzul, auzul, mirosul, gustul şi atingerea – pentru a interpreta lumea, doar că acesta operează dintr-un loc neaşteptat: intestinul”, concluzionează autorii.
