Din cuprinsul articolului
O carență frecvent trecută cu vederea ar putea influența semnificativ riscul de apariție a cancerului de sân. Vorbim despre vitamina D — un nutrient implicat în multe procese fiziologice, dar adesea neglijat în analizele de rutină. Studii recente aduc în atenție o corelație între nivelul scăzut al acestei vitamine și probabilitatea mai mare de a dezvolta tumori mamare, în special în rândul femeilor aflate în premenopauză.
Un studiu publicat de Institutul Național pentru Cancer din SUA (NCI) aduce în discuție o posibilă legătură între deficitul de vitamina D și evoluția rapidă a cancerului de sân. Deși vitamina D este cunoscută mai ales pentru rolul în sănătatea oaselor, cercetările recente arată că poate influența și comportamentul celulelor tumorale.
Potrivit echipei conduse de dr. Brian J. Feldman, de la Stanford University School of Medicine, lipsa vitaminei D în organism ar putea favoriza activarea genei ID1 — o genă implicată în metastazarea cancerului mamar. În experimentele pe șoareci, animalele cu deficit de vitamina D au dezvoltat tumori mai mari și mai agresive decât cele hrănite cu o dietă standard.
Rezultatele, publicate în revista Endocrinology în martie 2016, au arătat că expresia redusă a receptorului pentru vitamina D (VDR) poate transforma celule canceroase inițial non-metastatice în celule capabile să se răspândească în alte organe, cum ar fi ficatul.
Legătura dintre vitamina D și riscul de cancer mamar
O meta-analiză publicată în Scientific Reports (vol. 8, nr. 9039) a analizat 68 de studii care investigau relația dintre nivelurile de vitamina D și riscul de cancer de sân. Concluzia? Femeile cu niveluri mai ridicate de 25(OH)D în sânge au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta această formă de cancer, în special în perioada premenopauzei.
Un alt studiu publicat în Nutrients în februarie 2024 a subliniat că femeile care ating un nivel seric de vitamina D de 40 ng/ml sau mai mult au un risc cu până la 80% mai mic de a dezvolta cancer mamar comparativ cu cele cu niveluri sub 20 ng/ml.
De ce contează vitamina D?
Vitamina D este sintetizată în piele prin expunerea la soare, dar poate fi obținută și din alimentație sau suplimente. Odată ajunsă în organism, este convertită în calcitriol — o formă activă care reglează zeci de gene, inclusiv pe cele implicate în diviziunea celulară și în mecanismele de autoapărare ale celulelor.
Expresia genei ID1, despre care studiile indică că poate stimula metastazarea, este mai pronunțată atunci când nivelurile de vitamina D sunt scăzute. Prevenirea acestui dezechilibru ar putea avea beneficii nu doar în reducerea riscului de cancer, ci și în controlul evoluției bolii.
Ce e de făcut
Pentru femeile trecute de 40 de ani, testarea nivelului de vitamina D ar trebui să fie inclusă în analizele anuale de rutină. Expunerea moderată la soare, o dietă bogată în pește gras, ouă și produse fortificate, dar și suplimentele pot contribui la atingerea valorilor optime.
Deși nu există încă un consens complet între toți experții, direcția este clară: un nivel optim de vitamina D nu înseamnă doar oase sănătoase, ci și un risc redus de cancer.
Simptome ale lipsei de vitamina D
Deficiența nu se manifestă mereu zgomotos, dar unele semne sunt frecvent raportate:
📌 Oboseală și slăbiciune musculară
Chiar și un deficit moderat poate afecta nivelul de energie și capacitatea de efort. Unele persoane se plâng de epuizare fără o cauză aparentă.
📌 Dureri de oase și articulații
Durerea difuză la nivelul spatelui, umerilor sau picioarelor poate indica o scădere a densității osoase din cauza lipsei de vitamina D.
📌 Infecții frecvente
Vitamina D are un rol important în reglarea imunității. Persoanele cu deficiență pot răci mai des sau pot dezvolta infecții respiratorii recurente.
📌 Căderea părului
Când este accentuată și nu are alte cauze evidente (cum ar fi stresul sau dezechilibrele hormonale), lipsa de vitamina D poate fi un factor.
📌 Vindecare lentă a rănilor
O rană care se închide greu poate indica o afectare a proceselor celulare care au nevoie de vitamina D.
📌 Tulburări de dispoziție
Există studii care asociază deficitul de vitamina D cu anxietate sau stări depresive, mai ales în lunile de iarnă.
Când sunt recomandate suplimentele cu vitamina D
Suplimentarea este indicată în mai multe situații, dar trebuie făcută sub supraveghere medicală, în special în cazurile:
🔹 Expunere redusă la soare
Persoanele care stau mult în interior, poartă îmbrăcăminte acoperitoare sau folosesc frecvent cremă cu SPF pot dezvolta un deficit.
🔹 Piele închisă la culoare
Melanina reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D, deci suplimentarea poate fi necesară.
🔹 Tulburări de absorbție
Afecțiuni precum boala celiacă, Crohn sau intervențiile chirurgicale bariatrice pot împiedica absorbția eficientă a vitaminei D din alimentație.
🔹 Sarcină și alăptare
Necesarul de vitamina D crește în aceste perioade. Carența netratată poate afecta dezvoltarea osoasă a fătului și a bebelușului.
🔹 Obezitate
Persoanele cu un indice de masă corporală ridicat pot avea nevoie de doze mai mari, deoarece vitamina D este stocată în țesutul adipos și mai greu accesibilă organismului.
🔹 Osteoporoză sau fracturi frecvente
Medicul poate recomanda suplimente pentru susținerea sănătății osoase, alături de calciu.
✅ Ce niveluri sunt considerate normale?
Se consideră că un nivel optim al 25(OH)D (forma de vitamina D măsurată în sânge) este între 30 și 50 ng/ml. Valori sub 20 ng/ml indică un deficit clar.
Recomandare
Nu lua suplimente fără analiză de sânge. Vitamina D, fiind liposolubilă, se poate acumula în organism. Dozele mari pe termen lung pot produce toxicitate: greață, sete excesivă, calcificări ale țesuturilor moi sau probleme renale.
Dacă bănuiești un deficit, fă un test de sânge și discută rezultatele cu un medic. Suplimentarea corectă aduce beneficii reale, dar dozajul trebuie adaptat fiecărei persoane.
