Din cuprinsul articolului
Long Covid rămâne una dintre cele mai misterioase și debilitante consecințe ale pandemiei de coronavirus. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 200 de simptome diferite au fost asociate cu această afecțiune, de la oboseală extremă și palpitații, până la „ceața pe creier” și dureri articulare severe.
Lipsa unui tratament standardizat îi face pe mulți pacienți să caute soluții alternative, uneori cu riscuri serioase.
O boală care îți schimbă viața radical
Pentru milioane de oameni la nivel global, long Covid-ul înseamnă ani întregi de luptă cu simptome fluctuante și greu de explicat. „Am zile în care urcatul a trei trepte mă trimite direct în pat pentru ore întregi. Alteori, o conversație de cinci minute mă epuizează complet”, povestește pentru The Guardian jurnalista britanică Kate Leaver, diagnosticată cu sindrom post-Covid în 2022.
Printre manifestările pe care le descrie: tulburări gastrointestinale, palpitații, dureri musculare și o oboseală atât de intensă încât a ajuns să caute pe internet dacă „se poate muri de la prea multă oboseală”.
Când medicina nu are răspunsuri, promisiunile alternative devin atractive
Absența unui protocol medical clar lasă un gol pe care industria wellness îl umple rapid. De la terapii cu ciuperci medicinale și băi de gheață, la ședințe de reiki, vibrații sonore și camere hiperbarice, pacienții sunt dispuși să încerce aproape orice.
„Când ești bolnav cronic și ți se spune că nu există tratament, promisiunile industriei wellness sună extrem de tentant. Ajungi să accepți lucruri care altfel ți s-ar fi părut absurde”, mărturisește Leaver.
Experții avertizează însă asupra vulnerabilității pacienților. „În lipsa unor dovezi științifice, multe dintre aceste practici pot să fie inofensive, dar există și riscul de a fi manipulat sau chiar pus în pericol”, explică dr. Andrei Sava, medic internist.
Între placebo și pericol
Unii pacienți spun că au găsit alinare în acupunctură, masaj sau dans terapeutic. Alții recunosc că au căzut în capcana unor programe pseudo-terapeutice cu accente de cult. „Am participat la un curs unde mi s-a cerut să renunț la gândirea critică pentru a putea continua. Atunci am înțeles că sunt într-o situație periculoasă”, povestește jurnalista britanică.
Medicii recomandă prudență. „Efectul placebo poate fi real și uneori benefic, dar este esențial ca pacienții să nu fie exploatați financiar sau emoțional. Mai grav, să nu amâne accesul la îngrijire medicală reală”, subliniază dr. Sava.
Ce știe știința până acum despre long Covid
Deși nu există încă un consens, principalele ipoteze medicale sugerează că simptomele ar putea fi cauzate de:
-
microcheaguri care împiedică oxigenarea corespunzătoare a țesuturilor,
-
inflamație cronică,
-
disfuncții mitocondriale,
-
dereglări ale sistemului nervos autonom.
„Din păcate, nu avem încă un tratament țintit. Pacienții primesc în principal îngrijiri simptomatice și recomandări pentru managementul energiei”, afirmă prof. dr. Mihaela Avram, specialist în boli infecțioase.
Speranța într-un tratament real
Cercetările continuă la nivel internațional, iar echipe din SUA, Europa și Asia testează terapii noi, de la anticoagulante și medicamente antiinflamatorii, până la stimularea nervului vag. Până atunci însă, pacienții rămân în căutarea unei normalități pierdute.
„Tot ce pot face este să sper. Să mă hidratez, să mă odihnesc și să încerc să nu cad din nou în plasa promisiunilor false”, concluzionează Leaver.
