Din cuprinsul articolului
Planul european de combatere a cancerului, una dintre cele mai ambițioase inițiative de sănătate publică lansate vreodată la nivelul Uniunii Europene, riscă să își piardă forța și coerența.
Un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană arată că strategia este afectată de suprapuneri de proiecte, de participarea inegală a statelor membre și de incertitudini majore legate de finanțarea de după 2027. Concluzia auditorilor este clară. Fără ajustări structurale și garanții bugetare, impactul pe termen lung al planului rămâne fragil.
Cancerul continuă să fie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din Europa. În Uniunea Europeană, boala provoacă peste un milion de decese în fiecare an și generează costuri economice estimate la peste 100 de miliarde de euro anual. În fiecare minut, cinci persoane sunt diagnosticate cu cancer, iar mai mult de două își pierd viața. În acest context, eficiența principalului instrument european de coordonare devine o miză majoră.
Un plan amplu, rezultate inegale
Planul european de combatere a cancerului a fost lansat în 2021 de Comisia Europeană, cu un buget inițial de aproximativ 4 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Strategia a fost construită pe patru direcții majore, prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament, respectiv calitatea vieții pacienților oncologici și a supraviețuitorilor.
Raportul Curții de Conturi recunoaște că planul a generat un număr mare de inițiative la nivel european. Patru state membre și-au elaborat noi planuri naționale de combatere a cancerului, iar alte zece le-au actualizat pe cele existente. Cu toate acestea, auditorii semnalează că multe dintre acțiuni se suprapun și vizează aceleași grupuri, fără o coordonare reală. Aplicații mobile de prevenție, campanii de informare sau proiecte-pilot cu obiective aproape identice au fost finanțate în paralel, ceea ce a dus la risipirea fondurilor și la rezultate limitate.
O altă problemă este lipsa de continuitate. Numeroase proiecte considerate bine concepute nu au fost preluate de statele membre după finalizarea finanțării europene. Fără asumare națională și fără bugete dedicate pe termen lung, multe inițiative riscă să rămână simple experimente.
Inegalități persistente între statele membre
Raportul scoate în evidență diferențe majore între țările Uniunii în ceea ce privește prevenirea și screeningul. Un exemplu relevant este vaccinarea împotriva virusului papiloma uman. Media europeană a ratei de vaccinare în rândul fetelor sub 15 ani este de aproximativ 64 la sută, însă variațiile sunt extreme. Bulgaria se află la un nivel de doar 7 la sută, în timp ce Portugalia ajunge la 91 la sută. În mai multe state, inclusiv Bulgaria, Estonia și Letonia, ratele de vaccinare au scăzut în ultimul deceniu, în ciuda obiectivului UE de a atinge 90 la sută până în 2030.
Disparități similare apar și în cazul screeningului pentru cancerul de sân. În țări precum Danemarca, Finlanda, Suedia și Slovenia, participarea depășește 75 la sută. În schimb, România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cipru sau Letonia raportează rate sub 40 la sută. Mai îngrijorător este faptul că state mari, precum Germania, Franța și Italia, aflate deja sub media UE, indică o scădere a participării la screening.
Lipsa unor ținte clare și a unor indicatori măsurabili
Auditorii atrag atenția asupra unei slăbiciuni structurale a planului. Strategia nu include ținte cuantificabile, termene finale ferme sau indicatori unitari de performanță. În lipsa acestora, progresul este dificil de evaluat, iar impactul real asupra reducerii mortalității sau a inegalităților rămâne greu de demonstrat.
Klaus-Heiner Lehne, membru al Curții de Conturi responsabil de audit, subliniază că una din două persoane din UE va primi un diagnostic de cancer la un moment dat. În opinia sa, planul are potențial, însă numai dacă este aplicat mai uniform și susținut prin jaloane clare și o finanțare sigură.
Tăieri bugetare și semne de întrebare după 2027
Viitorul planului este complicat și de contextul financiar. Bugetul programului „UE pentru sănătate”, principalul instrument de finanțare pentru Planul european de combatere a cancerului, a fost redus în 2024 cu peste 35 la sută, echivalentul a aproximativ un miliard de euro. Această reducere ridică semne de întrebare privind implementarea completă a planului până în 2027.
Pentru perioada de după 2027, perspectivele sunt și mai neclare. Finanțarea va depinde de viitorul cadru financiar multianual al UE pentru intervalul 2028–2034, aflat încă în fază de negociere. Fără o viziune clară și fără angajamente bugetare ferme, strategia riscă să își piardă continuitatea.
Rolul limitat al UE și miza coordonării
Conform articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, responsabilitatea pentru politicile de sănătate aparține statelor membre. UE are un rol de sprijin și coordonare, nu de decizie directă. Tocmai această limitare face ca succesul Planului european de combatere a cancerului să depindă în mare măsură de voința politică și de capacitatea administrativă a fiecărui stat.
Raportul Curții de Conturi nu pune sub semnul întrebării necesitatea planului, ci avertizează asupra riscului ca o strategie amplă să rămână fragmentată. În lipsa unei implementări coerente și a unei finanțări stabile, una dintre cele mai importante inițiative europene în domeniul sănătății ar putea avea un impact mult sub așteptări.
