Din cuprinsul articolului
O prioritate națională
Respondenții români consideră schimbările climatice a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă țara, după creșterea costului vieții.
În acest context:
- 97 % dintre ei recunosc necesitatea de a se adapta la schimbările climatice (aproape de media UE de 94 %). Dintre aceștia, majoritatea (59 %, cu 9 puncte peste media UE de 50 %) consideră că adaptarea la schimbările climatice este o prioritate în România în următorii ani.
Adaptarea la schimbările climatice este văzută și ca o oportunitate economică și o investiție pe termen lung pentru țară:
- 92 % susțin că investițiile în adaptarea la schimbările climatice pot contribui la crearea de locuri de muncă și la stimularea economiei locale (față de 86 % în UE).
- 90 % consideră că adaptarea la schimbările climatice necesită investiții acum pentru a evita costuri mai mari în viitor (față de 85 % în UE).
Impactul schimbărilor climatice și schimbarea stilului de viață
În timp ce respondenții români recunosc oportunitățile economice ale măsurilor de adaptare la impactul schimbărilor climatice, experiența lor personală cu fenomenele meteorologice extreme sporește sentimentul că sunt necesare acțiuni urgente:
- 93 % (cu 13 puncte peste media UE) au suferit cel puțin un eveniment meteorologic extrem în ultimii cinci ani. Mai exact, 71 % au suferit din cauza căldurii extreme și a valurilor de căldură (cu 16 puncte peste media UE), 62 % s-au confruntat cu secete (cu 27 puncte peste media UE) și 44 % s-au confruntat cu furtuni puternice sau grindină (cu 10 puncte peste media UE).
Consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt atât tangibile, cât și variate.
- 83 % dintre respondenții români au menționat că au suferit cel puțin o consecință directă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (cu 15 puncte peste media UE de 68 %). 37 % s-au confruntat cu probleme legate de întreruperea curentului electric sau de alimentarea cu energie (cu 17 puncte peste media UE), 29 % s-au confruntat cu probleme de sănătate, cum ar fi insolația sau probleme respiratorii (cu 9 puncte peste media UE) și 29 % au avut păduri sau spații naturale distruse în apropierea locuinței lor (cu 10 puncte peste media UE).
În acest context, românii sunt conștienți de necesitatea de a se adapta:
- 83 % dintre români (față de 72 % în UE) recunosc că vor trebui să își adapteze stilul de viață din cauza schimbărilor climatice
- 46 % (față de 35 % în UE) cred că vor fi nevoiți să se mute într-un loc mai puțin vulnerabil la schimbările climatice, chiar și la nivel local (pentru a evita inundațiile, incendiile forestiere sau alte fenomene meteorologice extreme)
- 38 % spun că vor fi nevoiți să se mute într-o regiune sau țară mai răcoroasă (cu 10 puncte peste media UE).
Adaptarea individuală la schimbările climatice necesită un nivel bun de informare. Majoritatea românilor (81 %, cu 10 puncte peste media UE de 71 %) spun că sunt informați cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a-și adapta eficient locuințele și stilul de viață. Cu toate acestea, majoritatea (61 %, aproape de media UE de 60 %) ignoră existența subvențiilor publice sau a stimulentelor financiare pentru sprijinirea acestor eforturi.
