Din cuprinsul articolului
Senzația de foame continuă. Cosumul scîzut de proteine, grăsimi, fibre, somn de proastă calitate și diabetul pot sta la baza senzației persistente de foame după ce ai mâncat, este explicația medicilor nutriționiști.
Acest lucru determină, potrivit medicilor, o creștere rapidă a insulinei și o scădere ulterioară a zahărului din sânge, care vă poate face să vă simțiți din nou foame. Alimentele bogate în proteine și fibre durează mai mult pentru a fi digerate, ținându-vă să vă simțiți mai satul pentru mai mult timp, notează ScienceFocus.
Hormonii metabolici leptina și grelina joacă, de asemenea, un rol în senzația de foame. Leptina este un hormon produs de celulele adipoase care reglează foamea, oferind o senzație de sațietate. Între timp, grelina, cunoscută sub numele de hormonul foamei, este eliberată, în principal, în partea superioară a stomacului, și spune creierului când ne este foame. În general, nivelurile de grelină sunt ridicate chiar înainte de a mânca, iar apoi scad.
Ce poate duce la senzația de foame chiar după ce am mâncat
Cu toate acestea, fiecare organism este diferit și mulți factori influențează funcționarea sistemului endocrin. De exemplu, obezitatea îi face pe oameni mai puțin sensibili la leptină, ceea ce îi poate face să se simtă foame chiar și după ce au mâncat. Dieta pe termen lung poate atenua și mai mult răspunsul hormonului de sațietate.
Somnul face o diferență enormă în cât de foame vă simțiți. Un studiu suedez din 2022 a arătat că o noapte de privare de somn a scăzut nivelul de leptină și a crescut nivelul de grelină. Modificările leptinei după privarea de somn au fost mai pronunțate la femei, iar creșterile de grelină au fost mai mari la femeile obeze.
Lipsa somnului poate duce la o dorință puternică de a mânca alimente „recompensă”, cum ar fi alimentele bogate în zahăr. Un studiu din 2022 a constatat că consumul zilnic de nuci braziliene timp de opt săptămâni a scăzut nivelul de grelină postprandială, reducând astfel foamea.
Dieta bogată în zahăr provoacă rezistență la insulină
Dacă vă gândiți să mâncați ceva dulce pentru a vă potoli foamea, luați în considerare că imagistica RMN a arătat că centrele de recompensă din creier se aprind la perspectiva dulciurilor, unii oameni fiind mai sensibili decât alții. Probabil, tânjiți în mod subconștient la acest răspuns și vreți să treceți peste senzația de a vă sătura doar din felul principal.
Studiile au descoperit că un consum mare de zahăr aduce un anumit disconfort creierului, deoarece funcțiile cognitive pot deveni mai lente. Începerea zilei cu prea mult zahăr vă poate afecta capacitatea de a învăța. Potrivit cercetătorilor, dieta bogată în zahăr provoacă rezistență la insulină, care dăunează sinapselor creierului. Prin urmare, beneficiile renunțării la zahăr includ o sănătate mintală mai bună care are ca rezultat un somn sănătos și odihnitor.
Consumul de alimente bogate în calorii și zahăr crește acumularea de grăsime în organism, care, la rândul său, afectează nivelul de insulină. Rezistența la insulină afectează funcționarea ficatului și a pancreasului și, la rândul său, duce la diabet de tip 2. Renunțarea la zahăr oferă sistemelor naturale de detoxifiere ale corpului șansa de a-și face treaba.
