Din cuprinsul articolului
Cazul decesului interpretului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian a redeschis discuția despre terapia cu oxigen hiperbaric, foarte popularizat pe rețelele de socializare. A fost deschis dosar penal pentru ucidere din culpă în acest caz, iar discuțiile pe marginea acestuia continuă, alimentate de o serie de dezvăluiri care apar în presă.
Cazul lui Petrică Mîțu Stoian
Petrică Mîțu Stoian, unul dintre cei mai iubiţi artişti pe care i-a avut folclorul românesc, a murit la vârsta de 61 de ani. A început să se simtă rău la o clinica privată, unde mersese pentru a se recupera după infecţia COVID-19, printr-o terapie cu oxigen hiperbaric.
Potrivit medicilor, autopsia a arătat că plămânii artistului sângerau. Una dintre ipotezele luate în calcul este că terapia cu oxigen i-a fost fatală acestuia.
Cei de la clinică se apără: artistul a fost consultat înainte şi s-a simţit bine după tratament. Însă un alt pacient este acum la terapie intensivă în urma primei şedinţe în camera hiperbară.
Medicul Ion Alexie, certificat în Statele Unite pentru terapia cu oxigen hiperbaric HBOT din 2016, explică modul în care un pacient trebuie evaluat înainte de a începe procedurile de tratare. Sunt necesare analize riguroase, astfel încât riscurile să fie reduse cât mai mult, scrie smartradio.ro.
„Medicii care fac terapia cu oxigen hiperbaric trebuie să evalueze pacientul înainte de începerea tratmentelor în camera hiprebară. Medicii trebuie să facă o anamneză completă, radiografie la plămâni, și să verifice lista de medicamente și trebuie să facă teste de laborator înaintea primului tratament hiperbaric.
Înainte și după fiecare tratament, medicii trebuie să se uite în urechile pacienților și să evalueze starea timpanelor, care se pot sparge din cauza barotraumei.
Înainte de fiecare tratament hiperbaric medicii trebuie să testeze glicemia pacienților. Dacă glicemia este scăzută sau la limita inferioară, pacientului i se dă suc de potocale sau ceva dulce să mănânce.
În timpul terapiilor cu oxigen hiperbaric, glicemia pacienților poate să scadă și din această cauză pacienții pot face crize de epilepsie, accidente vasculare cerebrale sau infarcte”, avertizează Ion Alexie.
