Sari la conținut

Medic gastroenterolog: Cele 5 alimente și băuturi de care nu mă ating niciodată

lapte, beneficii pentru sanatate
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Laptele, aliment care hidratează

Dr. Sarmed Sami, medic gastroenterolog în Londra, atrage atenția în legătură cu alimentele și băuturile extrem de nocive despre care spune că nu se atinge niciodată. 

De asemenea, sfătuiește pe toată lumea să le consume cu precauție sau să le evite pe cât posibil.

1.Carne procesată

Acestea cărnuri sunt conservate prin procese care implică afumare, sărare și adăugare de conservanți. Și, deși sunt bune la gust, nu aduc beneficii pentru sănătate. Carnea procesată obișnuită include cârnații, baconul, șunca, salamurile.

Procesarea cărnii poate ajuta la îmbunătățirea texturii și a termenului de valabilitate, dar atunci când este consumată în exces, poate fi extrem de dăunătoare.

Studiile timpurii pe animale au sugerat că sarea poate distruge anumite tulpini de bacterii lactobacillus din intestin. Dar mai îngrijorătoare este adăugarea de nitrați și nitriți, care sunt folosiți pentru a păstra culoarea și aroma.

Acești compuși pot fi transformați în substanțe chimice nocive numite nitrozamine în intestin, care sunt considerate un factor de risc pentru cancerul colorectal.

”Aceste alimente sunt, de asemenea, sărace în fibre, necesare unui microbiom sănătos prin hrănirea bacteriilor benefice, care ajută la menținerea integrității mucoasei intestinale. Cărnurile procesate sunt adesea bogate în grăsimi saturate. Aceste grăsimi pot provoca o creștere excesivă a bacteriilor dăunătoare în intestin, ceea ce poate duce la inflamarea intestinului și poate contribui la afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală”, a atras atenția dr. Sarmed Sami, gastroenterolog la a Spitalul Princess Grace din Londra.

2.Lactate bogate în grăsimi

Produsele lactate includ laptele, smântâna și brânza, care ofera organismului proteine si calciu. Dar, în ciuda beneficiilor lor, produsele lactate nu sunt indicare tuturor, spune dr. Sami.

Intoleranța la lactoză este una dintre cele mai frecvente intoleranțe alimentare care afectează 3,25 milioane de oameni doar în Marea Britanie, în special pe cei de origine africană, caraibiană și sud-americană.

Această afecțiune poate duce la simptome nedorite după consumul de produse lactate, deoarece lactoza trece nedigerată în intestinul gros, unde bacteriile o fermentează. Simptomele includ balonare, dureri abdominale, gaze și diaree.

Medicul a precizat: „Aceste alimente sunt de obicei bogate în grăsimi, deși sunt disponibile și opțiuni fără grăsimi. Grăsimile saturate au nevoie de mai mult pentru a fi digerate, ceea ce poate exacerba simptomele de indigestie și reflux, contribuind, de asemenea, la inflamarea intestinului.

Produsele lactate bogate în grăsimi pot, de asemenea, perturba bacteriile intestinale.

„Conținutul ridicat de grăsimi saturate poate crește producția de acid biliar în intestin, ceea ce poate provoca modificări ale microbiomului. Un aport ridicat de lactate în dietă a fost asociat cu o scădere a Bifidobacterium. Hormonii și antibioticele utilizate în producția de lapte pot fi, de asemenea, transferați la oameni, afectând negativ microbiomul,” adaugă medicul.

3. Alimente prăjite

„Mâncărurile prăjite pot cauza probleme digestive, deoarece încetinesc golirea stomacului din cauza cantităților mari de grăsime. Asta înseamnă că mâncarea are nevoie de mai mult pentru a se digera și poate duce la greață și disconfort abdominal. Consumul alimentelor cu multă grăsime determină organismul să elibereze bila din vezica biliară pentru a ajuta la descompunerea acesteia.  Excesul de grăsimi poate supraîncărca producția de bilă, provocând simptome precum balonare, greață și crampe”, mai spune gastroenterologul.

Temperaturile ridicate folosite pentru prăjirea alimentelor produc, de asemenea, compuși numiți produse finale de glicație avansată.

Acești compuși pot fi dificil de descompus de către organism, ceea ce poate contribui la inflamație și stres oxidativ în sistemul digestiv. Evitarea prăjelilor vă va îmbunătăți sănătatea intestinală.

4. Băuturi îndulcite cu zahăr

„Excesul de zahăr din dietă poate contribui la inflamație cauzată de creșterea glicemie care poate declanșa un răspuns inflamator în organism. Inflamația poate provoca deteriorarea mucoasei intestinului și crește riscul de boli, cum ar fi boala Crohn sau boala intestinului iritabil”, spune dr. Sami.

Consumarea unor cantități mari de zahăr poate modifica compoziția bacteriilor din intestin, ceea ce poate duce la o creștere excesivă a bacteriilor dăunătoare și la o scădere a bacteriilor benefice.

„Această disbioză sau dezechilibru poate provoca simptome legate de intestin, cum ar fi balonare, constipație și diaree. Cantitățile mari de zahăr din dietă pot provoca disconfort în intestin. Acest lucru poate rezulta din fermentație, deoarece anumite bacterii se hrănesc cu zahăr producând gaz în exces,” atenționează medicul.

Specialistul menționează că băuturile carbogazoase sunt vinovate în special, din cauza cantității mari de zahăr pe care o conțin.

„Carbonizarea acestor băuturi poate duce la acumularea de gaz, care poate provoca balonare, crampe, reflux acid și constipație”, subliniază dr. Sami.

Mâncăruri semipreparate

„Alimentele ultraprocesate (UPF) conțin adesea cantități mari de zahăr adăugat, grăsimi, sare, precum și multe alte substanțe chimice, conservanți și emulgatori și sunt asociate cu modificări metabolice și de sănătate precară”, spune dr. Sami.

UPF sunt făcute în cea mai mare parte sau în întregime din ingrediente care au fost deja procesate și acest lucru modifică adesea structura alimentelor. Aceste modificări pot schimba proprietățile alimentelor și modul în care sunt folosite de organism.

„Pot conține niveluri ridicate de carbohidrați rafinați, grăsimi saturate, sare și aditivi chimici. Le lipsesc adesea fibre alimentare, surse bune de proteine și grăsimi sănătoase. Dieta bogată în UPF este asociată cu o serie de afecțiuni, inclusiv  boli de inimă, diabet de tip 2, sindromul colonului iritabil, depresia, astmul și cancerul,” avertizează specialistul.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel