Din cuprinsul articolului
Simțul umorului și comportamentul tău în preajma celorlalți ar putea dezvălui demența frontotemporală, potrivit unui medic. În ciuda faptului că boala Alzheimer este cel mai răspândit tip de demență, există și alte afecțiuni ale creierului, cum ar fi demența frontotemporală.
Vizând partea din față și laterală a creierului din zona tâmplei, acest tip de demență vă poate afecta comportamentul, personalitatea și vorbirea.
Din fericire, dr. Henk Swanepoel, neuropsiholog principal la Cygnet Health Care, a împărtășit semnele „precoce” care ar putea indica un semnal de alarma.
Potrivit expertului, situațiile sociale ar putea fi atunci când apar primele semnale de avertizare.
Persoanele cu afecțiunea cerebrală ar putea începe să facă declarații sau glume „insensibile” sau chiar să creadă că alții sunt „insensibili”.
Swanepoel a spus: „Semnele timpurii ale demenței frontotemporale ar putea duce la schimbări de personalitate. Motivul acestui comportament este că demența cauzează o lipsă de înțelegere socială sau de conștientizare.
Adesea, un pacient cu demență poate face glume nepotrivite și/sau are o lipsă de tact, dar sunt și pacienții care pot fi retrași, ceea ce poate fi în afara caracterului lor.”
Simptome demență frontotemporală
Deși aceste semne pot indica afecțiunea, Universitatea din California San Francisco recomandă, de asemenea, să țineți cont de următoarele:
- Apatie sau lipsă de dorință de a vorbi
- Schimbarea personalității și a dispoziției (cum ar fi depresia)
- Lipsa inhibiției sau lipsa tactului social
- Comportament obsesiv sau repetitiv (cum ar fi bărbierirea sau colectarea obiectelor în mod compulsiv)
- Comportament verbal, fizic sau sexual neobișnuit.
NHS a sfătuit să consultați un medic de familie dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți suferă de semne de demență frontotemporală.
Swanepoel a adăugat: „Odată ce diagnosticul a fost confirmat, încercați să abordați orice comportament ca pe o formă de comunicare sau un mesaj. De exemplu, furia poate fi un mesaj de confuzie, frică sau durere.
Încercați să identificați declanșatorii cât mai curând posibil. O pauză în rutina unei persoane poate provoca supărare, de exemplu.
Psihoeducația pentru cei dragi poate ajuta la sprijinirea pacientului, ceea ce poate stimula o atitudine de acceptare.”
