Din cuprinsul articolului
Cercetările din ultimul deceniu au arătat că microbiomul intestinal influențează aproape fiecare aspect al sănătății — de la metabolism și imunitate până la inflamație și chiar funcționarea creierului. Dar noile descoperiri științifice sugerează că anumite medicamente prescrise „de rutină” pot remodela acest ecosistem delicat pe termen lung, uneori pentru mulți ani după ce tratamentul s-a încheiat.
Un studiu recent, publicat în mSystems, jurnal al Societății Americane pentru Microbiologie, ridică noi întrebări privind modul în care ar trebui prescrise unele medicamente și ce înseamnă aceste modificări pentru sănătatea generală a pacienților.
Cercetătorii au analizat 2.500 de probe fecale provenite de la participanții din Biobanca Estonă, corelând compoziția microbiomului cu istoricul lor medical, inclusiv folosirea medicamentelor pe ultimele decenii. Rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru oamenii de știință.
„Am descoperit că multe dintre medicamentele frecvent prescrise au lăsat o amprentă detectabilă asupra microbiomului, uneori chiar și la zece ani după utilizare”, explică Elin Org, Ph.D, coautoarea studiului și șefa Grupului de Cercetare a Microbiomului la Universitatea din Tartu.
Comparând probele inițiale cu cele colectate ulterior de la un subgrup de participanți, echipa a constatat că începerea sau oprirea unui tratament anume produce schimbări previzibile în compoziția bacteriană din intestin. Această sensibilitate a ecosistemului intestinal indică un impact mult mai profund decât se credea.
Ce medicamente au produs cele mai importante modificări ale microbiomului
Studiul a identificat mai multe categorii de medicamente care au fost constant asociate cu modificări persistente ale florei intestinale. Cele mai pregnante schimbări au fost observate în urma utilizării antibioticelor, însă și alte medicamente obișnuite au avut efecte comparabile.
„Benzodiazepinele, folosite adesea pentru anxietate, au generat modificări similare cu cele create de antibiotice”, precizează Org.
Și medicii confirmă că lista medicamentelor cu potențial de a remodela flora intestinală este considerabil mai lungă decât se credea în trecut. Rudolph Bedford, M.D., gastroenterolog la Providence Saint John’s Health Center, explică:
„Orice medicament care modifică mediul intern — de la pH, secreții digestive, motilitate sau inflamație — poate afecta indirect și comunitatea bacteriană care trăiește în intestin.”
În practică, acest lucru poate însemna că antidepresivele, antipsihoticele, beta-blocantele și inhibitorii pompei de protoni (medicamente pentru reflux) pot remodela ecosistemul bacterian în moduri subtile, dar persistente.
De ce pot medicamentele să schimbe ecosistemul intestinal pentru atât de mult timp
Pentru a înțelege impactul real, trebuie înțeles modul în care microbiomul răspunde la orice modificare. „Microbiomul este o comunitate dinamică în care microorganismele concurează pentru hrană, spațiu și supraviețuire”, explică Martin Blaser, M.D., președintele Catedrei Henry Rutgers a Microbiomului Uman.
„Un medicament poate acționa ca un factor de selecție. Poate favoriza anumite specii bacteriene și le poate inhiba pe altele, producând un dezechilibru care se poate menține mult timp după ce tratamentul s-a încheiat.”
Această „selecție” poate avea mai multe mecanisme:
- un medicament poate ucide direct anumite bacterii;
- poate reduce aciditatea gastrică, permițând bacteriilor din gură să ajungă în intestin, unde nu ar fi supraviețuit în mod normal;
- poate modifica secreția de bilă sau enzime digestive, schimbând hrana disponibilă pentru microbi.
„Orice medicament pe care îl luăm are potențialul de a transforma flora intestinală”, afirmă dr. Bedford.
Ce implicații are acest lucru pentru sănătate
Modificările microbiomului nu sunt doar o curiozitate biologică. Ele pot influența sănătatea în multiple moduri.
„Microbiomul afectează metabolismul, imunitatea, inflamația sistemică și chiar modul în care organismul răspunde la alte medicamente”, explică Org.
În studiu, persoanele care au folosit mai multe clase de medicamente aveau o diversitate microbiană mai scăzută și un nivel mai mare de bacterii asociate cu inflamația. Iar inflamația cronică, după cum avertizează experții, este un factor implicat în numeroase boli: diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer colorectal, boli autoimune și afectări neurocognitive.
„Este posibil ca schimbările persistente ale microbiomului să explice de ce observăm mai multe tulburări metabolice, digestive și chiar psihologice la oameni tineri”, spune dr. Bedford. Totuși, el subliniază că legătura nu este încă pe deplin confirmată: „Suntem încă la începutul înțelegerii acestui fenomen”.
Specialiștii subliniază că rezultatele studiului nu trebuie interpretate ca un motiv de a evita sau întrerupe tratamentele prescrise.
„Cel mai important mesaj este că pacientul trebuie să ia medicamentul exact așa cum a fost prescris”, punctează Org. „Administrarea incorectă poate intensifica dezechilibrul microbiomului.”
În același timp însă, descoperirile sugerează că medicii ar putea, în viitor, să țină cont de impactul medicamentelor asupra florei intestinale atunci când aleg un tratament.
„Dacă două medicamente sunt la fel de eficiente, poate fi util să îl alegem pe cel cu impact mai mic asupra microbiomului”, explică Org.
Acest principiu ar putea deveni un criteriu standard în medicina preventivă în următorii ani.
Microbiomul, noua frontieră a medicinei moderne
Oamenii de știință sunt de acord: suntem abia la început în explorarea rolului microbiomului.
„Fiecare an aduce noi descoperiri”, spune dr. Blaser. „Înțelegerea modului în care medicamentele ne influențează ecosistemul intern va transforma medicina în următorul deceniu.”
Cercetările viitoare ar putea identifica:
- medicamente care protejează microbiomul;
- tratamente personalizate pe baza compoziției bacteriene;
- suplimente care reduc efectele adverse ale anumitor medicamente;
- legături directe între microbiom și bolile cronice.
Pentru moment, concluzia esențială este clară: microbiomul contează mai mult decât credeam, iar medicamentele — chiar și cele considerate sigure — pot avea efecte subtile, dar persistente asupra acestui ecosistem fragil.
