Din cuprinsul articolului
O declarație recentă a premierului francez François Bayrou, făcută în cadrul prezentării proiectului de buget pe 2026, a stârnit îngrijorări în rândul pacienților cu boli cronice. Acesta a anunțat că, începând de anul viitor, medicamentele care nu au legătură directă cu afecțiunile cronice de bază (ALD – „Affection de Longue Durée”) nu vor mai fi compensate integral de statul francez.
Statutul ALD este acordat pacienților cu boli grave sau cronice, care necesită tratamente îndelungate și costisitoare, precum cancerul, diabetul, Alzheimer, scleroza multiplă sau Parkinson. În baza acestui regim, tratamentele legate direct de boala recunoscută sunt acoperite 100% de sistemul public de sănătate.
Aceste tratamente trebuie însă menționate pe o prescripție specială numită „ordonanță bizonală”, care separă:
-
medicamentele legate de boala cronică – rambursate integral
-
medicamentele adiacente – rambursate parțial, conform cotelor obișnuite (30–65%)
Potrivit anunțului oficial, din 2026, Franța ar putea exclude din compensare integrală tratamentele care nu au legătură directă cu afecțiunile cronice, precum și pe cele considerate cu eficiență medicală redusă.
„Este timpul să reanalizăm ce intră în coșul de îngrijiri decontate 100% și dacă toate aceste medicamente aduc un beneficiu real în tratamentul bolii de bază”, au transmis reprezentanți ai Guvernului francez, potrivit publicației Ouest France.
Problema interpretării și aplicării în practică
În prezent, medicii francezi se confruntă cu dificultăți în delimitarea clară a tratamentelor legate strict de ALD, mai ales în cazul simptomelor asociate sau al complicațiilor. Acest lucru a dus la numeroase ambiguități în prescrierea și decontarea medicamentelor, ceea ce a generat pierderi în sistemul public și controverse în rândul profesioniștilor din sănătate.
Un raport parlamentar arăta încă din 2012 că distincția dintre tratamente „directe” și „asociate” este adesea imposibil de făcut cu exactitate, motiv pentru care măsura riscă să creeze confuzie și inechitate.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar aplica o măsură similară?
În România, pacienții cu boli cronice beneficiază de medicamente compensate sau gratuite, în funcție de afecțiune și regimul de asigurare. Listele de medicamente compensate se actualizează periodic prin hotărâre de guvern, iar multe dintre ele sunt acoperite în proporție de 100% pentru anumite diagnostice. Însă, potrivit noii reforme din sănătate, se va schimba modelul de evaluare și rambursare a medicamentelor. Tratamentele inovative vor fi înlocuite cu generice eficiente la expirarea patentului, iar producătorii vor fi plătiți doar cât timp medicamentul este eficient pentru pacient.
Dacă statul român ar introduce un sistem similar cu cel francez, în care doar medicamentele strict legate de boala cronică ar fi gratuite, pacienții ar putea fi afectați în mai multe moduri:
-
Tratamentele adiacente (pentru durere, somn, anxietate, digestie etc.) ar putea deveni costuri suplimentare suportate de pacient
-
Ar apărea mai multă birocrație în prescriere și posibile neînțelegeri între pacient și medic
-
S-ar pune presiune suplimentară pe medicii de familie, care ar trebui să justifice legătura directă dintre medicament și boala principală
În plus, România se confruntă deja cu probleme de acces la tratamente esențiale din cauza întârzierilor în rambursare, prețurilor plafonate și lipsei unor molecule din farmacii.
