Din cuprinsul articolului
Știai că anumite medicamente uzuale pot perturba microbiomul intestinal pe termen lung şi pot creşte riscul de cancer chiar şi după ce tratamentul a încetat?
Află ce spun studiile, ce tipuri de medicamente sunt implicate și ce paşi poți lua pentru a reduce riscul.
Atenție! Aceste medicamente pot declanșa cancer chiar și după ce nu le mai iei
De cele mai multe ori, când ne gândim la prevenirea cancerului, ne uităm la factori precum fumatul, alimentaţia, activitatea fizică sau expunerea la substanţe toxice.
Însă un studiu recent aduce în prim-plan o altă piesă a puzzle-ului: efectul pe termen lung al unor medicamente uzuale asupra microbiomului intestinal şi, prin urmare, asupra riscului de cancer.
Potrivit unui studiu publicat în mSystems, unele medicamente prescrise frecvent, de la antibiotice la benzodiazepine, antidepresive, beta-blocante şi inhibitori ai pompei de protoni, au fost asociate cu perturbaţii ale bacteriilor intestinale detectabile ani după ce tratamentul a fost întrerupt.
De ce este important microbiomul intestinal
Microbiomul intestinal reprezintă comunitatea(flora) de bacterii benefice care trăiesc în intestin, având roluri esenţiale în: absorbţia nutrienţilor, reglarea sistemului imunitar, menţinerea integrităţii barierei intestinale.
Când această comunitate e dezechilibrată, fenomen cunoscut sub numele de disbioză, pot apărea:
- o barieră intestinală mai slabă („intestin permeabil”), ceea ce permite intrarea toxinelor sau bacteriilor în sânge;
- inflamaţie cronică de grad mic, dar persistentă;
- un sistem imunitar slăbit sau disfuncţional;
Aceste condiţii creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea tumorilor — de exemplu, la nivelul colonului.
Lista medicamentelor vizate și avertismentul specialiștilor
Studiul estonian a examinat probe de scaun la 2.509 adulţi şi, la 4 ani după, la 328 dintre aceştia, corelând istoricul de prescripţii cu modificările microbiomului intestinal, scrie DailyMail.
Iată câteva tipuri de medicamente implicate:
- Antibiotice: Sunt cele care au avut cel mai sever şi de durată impact asupra diversităţii bacteriene. De exemplu, azitromicina şi penicilina au lăsat urme detectabile mai mult de trei ani.
- Benzodiazepine (ex: medicamente pentru anxietate)- asociate cu un număr redus de specii bacteriene.
- Antidepresive- efecte similare privind diversitatea microbiomului.
- Inhibitorii pompei de protoni (IPP)- medicamentoase pentru reflux gastric/arsuri, au provocat reducerea diversităţii bacteriene şi generarea unei stări pro-inflamatorii ce poate favoriza cancerul.
- Beta-blocante- folosite frecvent pentru hipertensiune sau afecţiuni cardiace; au fost printre cele mai puternice substanţe care au perturbat microbiomul.
Un detaliu important: nu doar utilizarea curentă contează, ci chiar utilizările anterioare pot avea efecte persistente. Studiul menţionează că 90% dintre cele 186 de medicamente testate au perturbat microbiomul, iar multe au efecte ce persistă peste trei ani după ultima doză.
Legătura cu cancerul
Potrivit cercetătorilor, modificările microbiomului, cum ar fi proliferarea unor bacterii nocive, sunt legate de 23-40% dintre cazurile de cancer colorectal.
Mecanismul propus: un intestin sărăcit din punct de vedere bacterian produce mai puţine molecule protectoare (ex: butirat), detoxifică mai greu compuşii nocivi, iar mediul devine mai vulnerabil la factori care pot deteriora ADN-ul şi astfel declanşa formarea tumorilor.
Ce înseamnă pentru tine și ce paşi poţi face
- Nu întrerupe sau modifică tratamentul fără să discuţi cu medicul: E important ca orice decizie legată de medicamente să se ia în colaborare cu un specialist.
- Informează-te şi cere o discuţie despre riscuri: Dacă iei frecvent antibiotice, IPP, benzodiazepine, antidepresive sau beta-blocante, ar putea fi util să discuţi cu medicul despre durata tratamentului, necesitate şi alternative.
- Sprijină sănătatea microbiomului: Stilul de viaţă are un rol major: alimentaţie bogată în fibre, diversificată, consum de alimente fermentate (ex: iaurt, kefir, murături), evitarea excesului de zahăr/processate, activitate fizică regulată.
- Fi atent la semnele inflamatorii sau digestive persistente: dacă ai simptome de tipul disconfort digestiv, balonare cronică, schimbări ale tranzitului intestinal, merită investigaţii.
- Stil de viaţă preventiv: Evitarea fumatului, moderarea alcoolului, menţinerea greutăţii corporale, screening-ul regulat (în special dacă ai factori de risc) completează imaginea.
Ce trebuie să reții este că medicamente relativ comune pot perturba microbiomul intestinal ani de zile şi pot contribui indirect la apariţia cancerului adaugă o dimensiune nouă preocupărilor de sănătate publică şi preventive.
Chiar dacă nu trebuie să te sperii excesiv, merită să fii informat şi să colaborezi cu medicul tău pentru a minimiza riscurile, mai ales dacă ai de luat astfel de tratamente pe termen lung.
