Din cuprinsul articolului
Noi cercetări de amploare ridică semne de întrebare privind efectele pe termen lung ale unor medicamente prescrise frecvent – de la tratamente pentru depresie și anxietate, până la cele pentru hipertensiune sau reflux gastric – asupra microbiomului intestinal. Concluziile, publicate în mSystems și Cell, indică faptul că modificările microbiene persistă mult după întreruperea tratamentului și pot influența sănătatea metabolică, imunitară și chiar riscul unor boli cronice.
„Aceasta a fost o problemă ascunsă”, afirmă Martin J. Blaser, MD, director al Centrului pentru Biotehnologie Avansată și Medicină de la Universitatea Rutgers. „Microbii intestinali antrenează sistemul imunitar, produc vitamine esențiale și asigură echilibrul metabolic. Orice perturbare majoră poate avea consecințe durabile.”
Medicamente obișnuite, efecte neobișnuite: ce au descoperit cercetătorii
Primul studiu, bazat pe analiza probelor de scaun de la peste 2.500 de persoane, a identificat schimbări semnificative în microbiomul intestinal la utilizatorii unor medicamente precum antidepresive, antipsihotice, beta-blocante, benzodiazepine și inhibitori ai pompei de protoni. Modificările bacteriene persistau adesea timp de luni sau chiar ani după oprirea tratamentului.
Un al doilea studiu, considerat cel mai extins de până acum în acest domeniu, a expus probe de microbiom la peste 700 de medicamente folosite în tratamentul a aproximativ 5.000 de afecțiuni. Rezultatul: 141 de substanțe au modificat compoziția microbiană, unele eliminând complet anumite bacterii benefice. Chiar și expunerile scurte au fost suficiente pentru a produce schimbări stabile în timp.
Pentru a anticipa aceste efecte, cercetătorii au dezvoltat un model informatic capabil să prezică modul în care un medicament ar putea altera microbiomul unei persoane. Acest instrument ar putea deveni în viitor o resursă clinică importantă.
Ce înseamnă un microbiom afectat pentru sănătatea generală
„Microbiomul intestinal are un rol imens în sănătatea noastră”, explică dr. Sumona Bhattacharya, gastroenterolog. Perturbările pot afecta digestia, imunitatea, inflamația, metabolismul și chiar starea psihică, prin axa intestin–creier.
Dovezile științifice existente arată o legătură directă între disbioza intestinală și riscul crescut de:
- diabet de tip 2
- obezitate
- afecțiuni inflamatorii
- cancer colorectal
„Legătura dintre microbiom și riscul de cancer de colon este bine stabilită, dar noi conexiuni sunt descoperite mereu”, afirmă dr. Aditya Sreenivasan, gastroenterolog la Spitalul Lenox Hill.
Semnele care pot indica un microbiom perturbat
Deși simptomele nu sunt întotdeauna clare, medicii recomandă evaluare medicală dacă apar:
- diaree persistentă
- balonare frecventă
- constipație recurentă
- intoleranțe alimentare apărute brusc
- disconfort abdominal inexplicabil
„Problemele digestive recurente sunt adesea primele semnale ale dezechilibrului microbian”, spune dr. Sreenivasan.
Cum poate fi protejat microbiomul în timpul tratamentelor medicamentoase
Experții avertizează că medicamentele nu trebuie oprite fără recomandare medicală. Totuși, există câteva măsuri de protecție:
Dr. Bhattacharya recomandă o alimentație variată, bogată în fructe, legume, fibre și produse fermentate. Iaurtul, kefirul, murăturile tradiționale sau kimchi pot ajuta la menținerea unei flore intestinale diversificate.
Probioticele nu sunt un panaceu, subliniază specialiștii. „Nu există dovezi solide că probioticele diversifică semnificativ microbiomul”, spune dr. Bhattacharya. Mult mai importantă este dieta echilibrată.
Dr. Blaser recomandă pacienților să discute cu medicul despre necesitatea unui anumit medicament, despre posibilitatea reducerii dozei sau despre alternative terapeutice mai blânde pentru microbiom.
Orice simptom persistent – scădere inexplicabilă în greutate, reflux sever, sânge în scaun sau dureri abdominale intense – trebuie investigat cât mai rapid.
Cele două studii deschid o perspectivă nouă în medicină: evaluarea tratamentelor nu doar prin prisma efectelor directe, ci și a impactului asupra ecosistemului microbian care ne influențează întreaga sănătate. Pe măsură ce cercetarea avansează, se conturează posibilitatea ca viitoarele terapii să fie personalizate în funcție de microbiomul fiecărui pacient.
