Din cuprinsul articolului
Băuturile carbogazoase dietetice, promovate ani la rând drept alternativa „mai sigură” la sucurile cu zahăr, au revenit brusc în centrul atenției după ce în spațiul public a circulat intens afirmația că ar crește riscul de accident vascular cerebral și demență cu până la 300%.
Cifrele invocate își au originea într-o analiză realizată pe baza Framingham Heart Study, unul dintre cele mai longevive și respectate studii epidemiologice din lume. Rezultatele, publicate în 2017 în revista Stroke a American Heart Association, au arătat că persoanele care consumau zilnic băuturi îndulcite artificial aveau un risc semnificativ mai mare de accident vascular cerebral și demență comparativ cu cele care le consumau rar sau deloc.
Formularea 300% se referă la risc relativ, nu la probabilitatea absolută ca o persoană să dezvolte aceste boli. Cu alte cuvinte, studiul nu afirmă că majoritatea consumatorilor zilnici vor face un AVC sau demență, ci că diferența dintre grupurile comparate este mult mai mare atunci când consumul devine constant, pe termen lung.
Ce pot arăta studiile observaționale și ce limite au
Cercetările de acest tip identifică asocieri, nu relații directe de cauzalitate. Participanții nu au fost repartizați aleatoriu să consume sau nu băuturi dietetice, ci au fost urmăriți în funcție de obiceiurile lor. Asta înseamnă că rezultatele pot fi influențate de factori de confuzie importanți.
În practică, persoanele care aleg frecvent sucuri „fără zahăr” au adesea deja probleme metabolice precum obezitatea, diabetul sau hipertensiunea. Aceste afecțiuni cresc, independent, riscul de AVC și demență. În plus, unii participanți au trecut la băuturi dietetice tocmai la recomandarea medicilor, deci riscul putea fi deja crescut înainte de schimbarea obiceiului.
Autorii studiului au încercat să ajusteze analizele pentru o parte dintre acești factori, dar nu îi pot elimina complet. De aceea, concluziile sunt tratate cu prudență în comunitatea științifică.
Rolul îndulcitorilor artificiali, încă în dezbatere
Băuturile dietetice nu conțin zahăr, dar folosesc îndulcitori precum aspartamul, sucraloza sau acesulfamul K. Din punct de vedere toxicologic, acești compuși sunt considerați siguri în limitele stabilite de autoritățile de reglementare. De exemplu, doza zilnică acceptabilă pentru aspartam oferă o marjă largă de siguranță.
Discuția despre demență și AVC nu vizează toxicitatea acută, ci posibile efecte indirecte pe termen lung. Sunt investigate ipoteze legate de influența asupra microbiomului intestinal, modificarea răspunsului glicemic, impactul asupra apetitului sau asupra sănătății vasculare. Până în prezent, aceste mecanisme nu sunt demonstrate clar la oameni.
În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat să nu fie folosiți îndulcitorii fără zahăr ca strategie de control al greutății sau de prevenție a bolilor cronice, argumentând că beneficiile pe termen lung nu sunt convingătoare, iar unele asocieri observate ridică semne de întrebare.
Nu există dovezi care să arate că un consum ocazional de băutură dietetică declanșează demența sau un AVC. Riscurile crescute apar în special la consumul zilnic, pe perioade lungi, și în contextul unui stil de viață deja vulnerabil din punct de vedere cardiovascular. Bolile neurodegenerative au cauze multiple, iar niciun aliment sau băutură nu acționează izolat.
Ce rămâne relevant pentru public
Concluzia care se desprinde constant din cercetări ține de frecvență și context. Consumul zilnic de băuturi îndulcite artificial nu pare o alegere neutră pentru sănătate, chiar dacă elimină zahărul. În același timp, ele nu pot fi transformate într-un „vinovat unic” pentru boli complexe precum demența.
Apa, ceaiul și cafeaua neîndulcite rămân opțiuni care nu ridică aceste semne de întrebare. Reducerea treptată a băuturilor dietetice, mai ales atunci când sunt consumate zilnic, este o recomandare rezonabilă, fără promisiuni spectaculoase și fără panică inutilă.
