Din cuprinsul articolului
Un raport alarmant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că unul din trei medici și asistente din Europa suferă de depresie sau anxietate, în timp ce rata tulburărilor mintale în rândul personalului medical este de cinci ori mai mare decât în rândul populației generale. Publicat vineri de filiala europeană a OMS, documentul confirmă amploarea unei crize tăcute, dar profunde, care amenință să destabilizeze sistemele sanitare din întreaga regiune.
„Mai mult de unul din zece s-a gândit să își ia viața sau să se rănească. Este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, avertizează Hans Henri P. Kluge, directorul OMS pentru Europa.
Raportul arată că femeile medic și asistentele medicale sunt mult mai expuse riscului de depresie și anxietate, în timp ce bărbații din profesii medicale se confruntă mai des cu forme de dependență, în special de alcool. Țări precum Letonia și Polonia înregistrează cele mai ridicate niveluri de depresie – aproape jumătate dintre lucrătorii din sănătate ating pragul clinic al unei tulburări depresive. În schimb, Danemarca și Islanda se situează la polul opus, cu o rată de doar 15%.
„Am ales o cale a umanității, dar asta nu înseamnă că încetăm să mai fim și noi oameni”, spune Mélanie Debarreix, medic rezident în radiologie din Franța.
Intimidări, hărțuire și ore extenuante: rețeta epuizării profesionale
Cercetarea OMS expune și o altă realitate: una din trei persoane din domeniul sanitar a fost victimă a intimidărilor, amenințărilor sau hărțuirii. În jur de 10% au trecut prin violență fizică sau abuz sexual în ultimele 12 luni. Cazurile sunt cel mai frecvent raportate în Cipru, Grecia și Spania, unde stresul de la locul de muncă atinge cote dramatice.
Pe lângă aceste traume, unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar aproape o treime dintre cadrele medicale au contracte temporare, trăind cu teama pierderii locului de muncă. În aceste condiții, nu e de mirare că epuizarea emoțională și sindromul burnout au devenit o epidemie invizibilă în spitalele Europei.
OMS: „Criza de sănătate mintală este o criză de securitate sanitară”
Pentru Hans Kluge, situația nu mai este doar una de sănătate publică, ci de securitate medicală:
„Criza de sănătate mintală în rândul lucrătorilor sanitari amenință integritatea sistemelor noastre medicale. Nu ne putem permite să-i pierdem.”
OMS cere măsuri urgente, inclusiv:
- politici de toleranță zero față de violență și hărțuire;
- limitarea orelor suplimentare;
- acces gratuit la consiliere psihologică pentru personalul medical.
„Bunăstarea lor nu este doar o obligație morală – este fundamentul unei îngrijiri sigure și de calitate pentru fiecare pacient”, a subliniat Kluge.
Raportul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 29 de țări europene, inclusiv state membre ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, arată că:
- unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână,
- o treime au contracte temporare,
- unul din zece a avut gânduri suicidare în ultimele două săptămâni.
Aceste date, corelate cu studiile OMS din 2022, arată o presiune insuportabilă asupra sistemelor sanitare. În următorii cinci ani, Europa riscă să se confrunte cu un deficit de aproape un milion de lucrători din domeniul sănătății, ceea ce ar însemna liste de așteptare mai lungi și servicii medicale mai slabe pentru pacienți.
„Nu putem construi sisteme de sănătate pe ruinele celor care le susțin”
Raportul OMS/Europa și Comisia Europeană, realizat între octombrie 2024 și aprilie 2025, coincide cu Ziua Mondială a Sănătății Mintale și este considerat cel mai amplu sondaj de acest tip.
El transmite un mesaj clar: sănătatea mintală a medicilor este parte integrantă a sănătății publice.
„Dacă nu protejăm pe cei care ne salvează, punem în pericol întreaga societate”, avertizează OMS.
În ciuda presiunii, majoritatea medicilor își găsesc încă sensul în munca lor: trei din patru afirmă că își iubesc profesia, iar două treimi dintre asistente spun că îngrijirea pacienților le oferă puterea de a continua.
Așa cum afirmă Hans Kluge, „nu ne putem permite să-i pierdem – nici ca profesioniști, nici ca oameni.”
