Medicii români, tot mai afectaţi de sindromul de burnout

Din cuprinsul articolului

Medicii români sunt afectați de sindromul de burnout, 36% fiind într-o stare gravă sau foarte gravă de epuizare, iar categoriile cele mai afectate sunt femeile și tinerii, în vreme ce 58% din medici spun că sunt epuizați fizic, arată cel mai amplu sondaj realizat de Colegiul Medicilor din România.

Specializările medicale cele mai predispuse la epuizare sunt medicii de la serviciul de ambulanță, oncologii, hemato-oncologii, pediatrii și chirurgii. Lipsa resurselor, relațiile dificile cu pacienți și colegi, birocrația excesivă și absența recunoașterii sociale sunt de asemenea factori care contribuie la epuizarea medicilor.

„Sindromul epuizării e o problemă destul de larg răspândită în medicina din România. Volumul de muncă foarte ridicat, sarcinile numeroase, presiunea timpului, încărcătura emoțională și deciziile dificile care trebuie luate imediat”, a declarat președintele Colegiului Daniel Coriu, precizând că epuizarea are consecințe directe asupra tratării pacienților.

O altă problemă o constituie numărul redus al medicilor din țară: 55.622, adică 2,9 la mia de locuitori, în vreme ce media UE e de 3-3,5. Problematică e și distribuția medicilor, aceștia fiind concentrați în zonele universitare.

București are șapte medici per mia de locuitori, în vreme ce Dolj, Timiş, Cluj și Iași au 4-6 medici per mia de locuitori. Însă 24 de județe au doar 1-2 medici per mie, iar două județe – Ilfov și Călăraşi – au mai puțin de un medic per mia de locuitori.

În plus, cum cei mai mulți medici sunt femei (70%) și tineri (68% au 28-55 de ani), o majoritate a lor prezintă un risc accentuat de epuizare. Dintre medicii tineri chestionați 47% au spus că sunt epuizați în măsură mare sau foarte mare.

Cum îţi dai seama că suferi de burnout

Sindromul epuizarii profesionale este caracterizat prin:

1. un nivel ridicat al epuizarii emotionale – energie scazuta, resurse emotionale scazute

2. cinism si depersonalizare – raspuns detasat, negativ fata de ceilalti, pierderea sensului, incepe ca si o modalitate de protectie, de detasare insa tinde spre dezumanizarea persoanelor beneficiare.

3. nivel scazut al realizarilor profesionale: reducerea realizarilor percepute, sentiment de incompetenta si productivitate scazuta.

Printre cauzele burnout-ului se numara aspecte legate de locul de munca: mediu de lucru stresant, periculos, lipsa suportului, lipsa unor relatii de respect in cadrul echipei, nivel scazut de salarizare, program prelungit sau in ture, sarcini suprasolicitante, responsabilitate ridicata, frustrari legate de discrepanta dintre realitate si expectantele legate de job.

Un nou exod al halatelor albe?

Daniel Coriu este îngrijorat și de faptul că mulţi medici vor să lucreze în străinătate, dat fiind că 31,5% din bărbați și 25,9% din femei intenționează să părăsească România. Riscul de exod al creierelor pare a fi cel mai ridicat în cazul medicilor tineri, 57,5% din cei sub 35 de ani afirmând că vor să-și părăsească postul.

Salariile nu mai reprezintă acum o problemă, dar în special medicii sub 35 de ani sunt nemulțumiți de condițiile de muncă și infrastructura medicală precară. Medicii tineri și-ar mai dori de asemenea cursuri de perfecționare și condiții pentru a face cercetare, lucruri pe care le consideră imposibile în România. În același timp, medicii de 36-49 de ani mai iau în calcul și ce perspective au copiii lor în România.

Conform sondajului, realizat online cu participarea a peste 8.000 de medici, tendința de emigrare se disipează odată cu creșterea în vârstă.