Din cuprinsul articolului
O femeie de 38 de ani din Marea Britanie a descoperit că durerile din sân, puse inițial de un medic pe seama unui sutien cu sârmă, ascundeau de fapt un cancer mamar avansat.
Cazul ei a readus în atenție o problemă gravă: întârzierile în diagnosticarea cancerului la sân, o boală care rămâne principala cauză de deces prin cancer la femei la nivel mondial.
De la o durere banală la un diagnostic devastator
Laura McLoughlin, mamă a doi copii, a simțit pentru prima dată dureri în sânul drept în primăvara anului 2020, în plin lockdown. Pentru că nu putea merge la consultație în persoană, medicul i-a recomandat o evaluare la o clinică specializată. A fost programată la spitalul Bassetlaw, unde un medic grăbit i-a spus că durerea era probabil cauzată de „sutienele cu sârmă” și de modificări hormonale.
„Mi-a spus să renunț la sutienele rigide și să nu-mi fac griji. Nu mi-a recomandat ecografie, mamografie sau alte investigații. Am plecat liniștită, convinsă că nu e nimic grav”, a povestit Laura pentru Daily Mail.
După patru luni, durerea persista, iar mamelonul se retrăsese vizibil. De această dată, un alt medic i-a făcut toate investigațiile necesare — ecografie, mamografie și biopsie — care au confirmat diagnosticul de cancer mamar lobular în stadiul 4, cu metastaze osoase.
„Era prea târziu pentru operație”
„Mi-au spus că tumora avea peste nouă centimetri și că boala s-a extins la coloana inferioară și ganglionii limfatici. Chirurgia nu mai era o opțiune. M-au trimis imediat la tratament medicamentos și radioterapie. Am intrat în menopauză forțată din cauza tratamentului”, a povestit femeia.
De atunci, Laura urmează tratamente hormonale și participă la studii clinice. A devenit voluntar pentru organizația CoppaFeel!, care militează pentru depistarea precoce a cancerului la sân.
„Trăiesc dintr-un control în altul. Tratamentul mă ține stabilă, dar știu că, la un moment dat, medicamentele vor înceta să funcționeze. Tot ce pot face e să mă bucur de fiecare zi”, spune ea.
Cazul care a deschis o dezbatere mai amplă
Cazul a fost preluat de presa britanică și a provocat discuții despre evaluările superficiale și accesul limitat la specialiști în timpul pandemiei. Spitalul Bassetlaw a transmis că „ia foarte în serios toate reclamațiile legate de calitatea actului medical” și că persoanele care au nemulțumiri pot apela la serviciul PALS (Patient Advice and Liaison Service).
Întârzierea diagnosticelor în cancerul mamar nu este însă doar o problemă a sistemului britanic. Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), peste 2,3 milioane de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de sân la nivel global, iar boala provoacă aproximativ 670.000 de decese în fiecare an.
În Europa, aproximativ una din opt femei va dezvolta cancer mamar de-a lungul vieții, potrivit European Cancer Information System (ECIS, 2024). În România, cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei — cu peste 13.000 de cazuri noi și aproximativ 3.900 de decese anual, conform Globocan 2022 (OMS/IARC).
Predicții îngrijorătoare: creștere de peste 40% până în 2050
Un raport publicat în 2024 de Breast Cancer Research Foundation estimează că numărul deceselor cauzate de cancer mamar ar putea crește cu peste 40% până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației și al diagnosticării tardive.
Experții avertizează că, deși tratamentele au evoluat semnificativ, supraviețuirea depinde în primul rând de depistarea timpurie.
„Diferența între o leziune vindecabilă și un cancer metastatic se poate măsura în luni. Controalele regulate pot salva vieți”, subliniază World Health Organization’s Global Breast Cancer Initiative.
Cum poți recunoaște semnele timpurii
Medicii recomandă autoexaminarea lunară a sânilor și consultul medical la orice modificare observată. Printre simptomele care necesită evaluare imediată se află:
-
apariția unui nodul sau a unei umflături persistente la nivelul sânului sau axilei;
-
retractarea mamelonului ori secreții neobișnuite;
-
modificarea formei, culorii sau texturii pielii de pe sân (încrețire, roșeață, zone dure);
-
durere persistentă într-o zonă a sânului;
-
mâncărimi sau erupții în jurul mamelonului.
Screeningul regulat (mamografie sau ecografie, în funcție de vârstă și antecedente) rămâne cel mai eficient instrument de prevenție. În România, programul național de screening pentru cancerul mamar, finanțat din fonduri europene, este în extindere și oferă mamografii gratuite femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani în majoritatea regiunilor.
După ani de tratament, Laura continuă să trăiască cu boala, dar și cu o misiune: aceea de a le încuraja pe femei să își verifice sânii regulat și să insiste pentru investigații complete atunci când simt că ceva nu este în regulă.
„Dacă o femeie citește povestea mea și decide să meargă la control, atunci a meritat totul. Asta e ceea ce contează acum”, spune ea.
Cancerul de sân nu doare întotdeauna, dar ignorarea semnelor subtile poate costa viața. De la controalele regulate la accesul la investigații rapide, totul ține de conștientizare și de acțiune la timp.
