Sforăitul nu e ceva neobişnuit nici pentru adulţi nici pentru copii. ,, Aproape ,,60% din populaţie sforăie, inclusiv copiii, în cazul cărora sforăitul apare de obicei din cauza unui obstacol în căile repiratorii. La adulţi, pot exista de asemenea, osbtacole cât şi o problemă cu rădăcina limbii care cade în fundul gurii, în special la persoanele obeze”, explică medicul ORL-ist Elena Lăţca
Riscurile sforăitule includ apneea de somn (o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului)şi probleme cardiace.
,,Sforăitul poate duce la îngroşarea arterelor, iar acest lucru constituie un factor de risc pentru apariţia hemoragiilor cerebrale, a accidentelor vascular cerebrale şi a atacurilor de cord. La copii, sforăitul contribuie la tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție”, adaugă Medicul Elena Lăţcan.
Recent, cercetătorii au dezvoltat un dispozitiv care poate controla sforăitul. Aparatul foloseşte impulsurile electrice pentru stimularea muşchilor de sub bărbie. Experţii sunt de părere că metoda este foarte eficientă în ameliorarea simptomelor apneei de somn obstructive, afecţiune în care rădăcina limbii cade în fundul gurii blocând căile respiratorii. Prin stimularea muşchilor care controlează limba căile respiratorii se deblochează.
Dispozitivul anti-sforăit foloseşte o tehnică denumită stimulare electrică transcutanată continuă. Electrozii sunt plasaţi pe fiecare parte a gâtului sub maxilar. Aceştia transmit şocuri electrice, care determină muşchii să se contracte, ţinând deschise căile respiratorii.
Dispozitivul detectează sunetul sforăitului cu ajutorul unui microfon şi fluxul de aer din căile respiaratorii cu ajutorul unui senzor. Odată detectat sforăitul, dispozitivul trimite impulsuri electrice până când repsiraţia revine la normal. Şocurile electrice sunt nedureroase şi nu trezesc pacientul din somn. .
Apneea de somn obstructivă afectează în jur de 4% dintre persoanele de vârstă mijlocie şi este sociată cu somnolența excesivă in timpul zilei. În ciuda faptului că este o boală foarte comună, apneea obstructivă este foarte rar diagnosticată de catre medici de familie, un procent de 80 % dintre prsonele bolnave de apnee nu sunt diagnosticate.
Apneea obstructivă poate sa creeze întreruperi ale respirației de sute de ori pe seară, întreruperi care durează de la câteva secunde pâna la 2 minute. Persoanele cu o formă severă de apnee suferă adesea și de oscilații mari ale batăilor inimii, scăderea sturației de oxigen și sforăit.
Factorii de risc ale acestei afecţiuni sunt:
- Obezitatea
- Un maxilar inferior, care este scurt, în comparație cu maxilarul superior.
- Anumite forme ale palatului sau a căilor respiratorii, care provoacă restrângerea sau restricția căilor respiratorii.
- Amigdale mari.
- Dimensiune mare la gât (femei: 16 cm sau mai mare, bărbați: 17 cm sau mai mare ).
- Un istoric în familie de apnee în somn.
- Alergii, obstrucție nazală cauzată de o deviație de sept sau probleme ale sinusurilor.
- Limbă mare, care poate cădea pe spate și bloca căile respiratorii.
