Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cercetătorii niponi au descoperit o terapie revoluţionară cu ajutorul căreia pacienții cu leziuni ale măduvei spinării pot să își recapete o parte din mobilitate.
Este vorba despre terapia cu celule stem, care a dovedit rezultate preliminare promițătoare în ameliorarea paraliziei, conform unui studiu clinic efectuat în Japonia.
Paralizia, o afecțiune debilitantă cauzată adesea de leziuni ale măduvei spinării, afectează milioane de persoane la nivel mondial. Măduva spinării, esențială pentru transmiterea semnalelor între creier și corp, are o capacitate limitată de autoregenerare după o leziune.
Eficacitatea transplantului de celule stem neurale
Un studiu recent condus de profesorul Hideyuki Okano de la Universitatea Keio a evaluat eficacitatea transplantului de celule stem neurale derivate din celule stem pluripotente induse (iPS) la pacienți cu leziuni grave ale măduvei spinării. Unul dintre pacienți, inițial complet paralizat, a reușit să stea în picioare fără asistență și a început exerciții de mers. Un altul și-a recăpătat parțial mișcarea brațelor și a picioarelor.
Tratamentul a fost administrat pacienților, toți bărbați adulți, la scurt timp după leziune, în faza subacută (între 14 și 28 de zile). Fiecare participant a primit o injecție cu două milioane de celule stem neurale la locul leziunii, cu scopul de a regenera conexiunile nervoase afectate.
Un alt pacient a progresat de la incapacitatea de a sta în picioare singur („A”) la posibilitatea de a mânca independent și de a utiliza un scaun cu rotile („C”). Cu toate acestea, doi dintre cei patru pacienți nu au prezentat îmbunătățiri semnificative.
Potrivit echipei de cercetători, nu au fost raportate efecte secundare grave, fapt ce sugerează un profil de siguranță acceptabil al tratamentului, scrie incredibilia.ro.
James St John, neurocercetător la Universitatea Griffith din Australia, a apreciat rezultatele ca fiind pozitive, subliniind totodată necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a determina dacă ameliorările observate se datorează terapiei cu celule stem sau proceselor naturale de recuperare.
