Sari la conținut

Metodele de diagnostic a infecției cu Helicobacter Pylori

sursa foto: unsplash.com

Metodele de diagnostic a infecției cu Helicobacter Pylori sunt invazive și non-invazive. Helicobacter Pylori este bacteria care determină apariția uneia dintre cele mai des întâlnite infecții la om. Această infecție se localizează în zona stomacului și a intestinului subțire, iar pătrunderea bacteriei în organism are loc cu precădere în perioada copilăriei.

Helicobacter Pylori poate produce afecțiuni grave

Pe termen lung, infecția cu Helicobacter Pylori poate produce afecțiuni grave. De aceea, este bine să știi care sunt manifestările și metodele de diagnosticare ale acesteia, cum se poate transmite, dar și care sunt factorii de risc ce îi favorizează apariția.

Nedescoperită și netratată la timp, infecția cu H. Pylori poate evolua spre tulburări digestive și complicații precum gastrita, ulcerul gastric sau, în cazuri mai rare, cancerul de stomac.

Ce este Helicobacter Pylori

Helicobacter Pylori este o bacterie descoperită relativ târziu, în 1982. Doi cercetători australieni analizau cauzele care duc la declanșarea ulcerului peptica au reușit să identifice perfida bacterie. Mediul acid al tractului digestiv este în totalitate favorabil bacteriei Helicobacter Pylori, care se adaptează foarte rapid la acesta. Bacteria chiar reușește să reducă nivelul de aciditate, dacă este cazul, astfel încât să fie cel optim, în care să poată supraviețui.

Helicobacter Pylori

Mucoasa stomacului are rolul de a-l proteja pe acesta de acidul necesar organismului pentru a realiza procesul de digestie.  Bacteria Helicobacter Pylori afectează mucoasa stomacului, o penetrează, astfel, acidul ajunge la pereții stomacului, unde produce leziuni ale acestuia. Mucoasa nu mai poate să ofere stomacului protecție pentru că celulele sistemului imunitar nu mai pot ajunge la bacterie să o elimine și astfel apar bolile asociate bacteriei Helico Pylori.

Metodele de depistare a infecția cu Helicobacter Pylori

Medicul va începe cu o anamneză a pacientului, adică va obține de la acesta informații cu privire la istoricul medical, starea actuală în care se află, simptomele pe care le resimte pentru a pune un diagnostic corect.

Apoi, medicul va realiza o examinare fizică, prin care să depisteze eventuale semne de balonare sau de durere la palpare. În funcție de observațiile pe care le face în urma acestei examinări, medicul va recomanda sau nu pacientului să își facă analize suplimentare.

Pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter Pylori, medicul poate recurge la metode invazive sau neinvazive.

Metode invazive de depistare a Helicobacter Pylori:

  • Testul rapid al ureazei – pentru care este necesară recoltarea de țesut;
  • Secțiuni histologice – presupune testarea unei probe de biopsie prelevate în urma endoscopiei superioare a tractului gastrointestinal;
  • Diagnostic bacteriologic.

Metodă invazivă de diagnostic este și costisitoare constând în prelevarea unei biopsii gastrice și/sau duodenale pentru testarea cu urează, cultură, și/sau colorație Gram.

Metode neinvazive de depistare a Helicobacter Pylori:

Metodele neinvazive de depistare a infecției cu Helicobacter Pylori nu creează disconfort pacientului și nu necesită anestezie. Acestea sunt:

  • Testul respirator – presupune ca pacientul să sufle într-un dispozitiv după ce a înghițit un lichid pe bază de uree. În funcție de respirația acestuia, dispozitivul va detecta instant prezența sau absența bacteriei;
  • Testul serologic – acesta detectează în sânge anticorpii care apar odată cu bacteria Helicobacter Pylori. Testul poate fi aplicat doar persoanelor care nu au urmat niciodată un tratament împotriva infecției cu Helicobacter Pylori;
  • Testul molecular – analizează saliva și materiile fecale pentru a depista ADN-ul bacteriei.

Obs: Testarea serologică pentru identificarea anticorpilor anti-Helicobacter Pylori este utilă în primoinfecție. Testarea Antigenului Fecal Hp a dobândit din ce în ce mai multă popularitate atât pentru detectarea infecției cu Helicobacter Pylori cât și pentru monitorizarea eficienței tratamentului de eradicare.

  • Sensibilitate Relativă: 98.8% (95%CI*:95.8%-99.9%)
  • Specificitate Relativă: 98.4% (95%CI*: 95.5%-99.7%)
  • Acuratețe: 98.6% (95%CI*: 96.8%-99.5%)

 

Manifestări ale organismului la infecția cu Helicobacter Pylori

În momentul în care stomacul persoanei infectate a suferit deja leziuni, bacteria nemanifestându-se de la primul moment al infectării, aceasta poate resimți următoarele simptome:

  • Durere abdominală însoțită de arsuri;
  • Balonare;
  • Pierdere în greutate;
  • Scădere a poftei de mâncare;
  • Senzație de greață;
  • Eructații frecvente;
  • Febră
  • Dificultăți la înghițire;
  • Scaune cu sânge;
  • Vomă cu sânge sau asemănătoare cu zațul de cafea.

Durerile abdominale pot deveni greu de suportat când stomacul este gol, iar vizita la medic devine o prioritate în cazul agravării simptomelor generate de Helicobacter Pylori.

 

Popescu Daniela

Popescu Daniela, jurnalist cu peste 10 ani de activitate, a scris articole din domeniul social, cultural, medical, economic. A colaborat cu mai multe publicatii printre care enumeram Evenimentul zilei, Animal Zoo, Capital, Evz Monden.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel