Ministrul Sănătății anunță schimbarea regulilor pentru gărzi și concedii medicale în 2026

Primul interviu al anului 2026 cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a pus în prim plan trei presiuni mari din sistem. Gărzile și scutirile medicale. Concediile medicale de scurtă durată. Accesul pacienților la analize și consultații, atunci când aud replica „nu mai avem plafon”.

Ministrul a vorbit despre controale la Constanța, despre un nou model de plată a gărzilor și despre intenția de a schimba regulile în primul trimestru al anului. A apărat tăierea primei zile din concediul medical și a spus că banii economisiți rămân în sănătate. A făcut și o recomandare practică pentru pacienți. Dacă ești refuzat la privat pe motiv de plafon, încearcă ambulatoriul și laboratorul spitalului public.

Constanța, cazul care a declanșat controlul

Rogobete spune că a trimis corpul de control după ce a văzut o cifră pe care o consideră ieșită din comun. Peste 70% dintre medicii din anumite secții ar avea scutire de gardă pe motive medicale.

El spune că respectă problemele medicale reale. Dar consideră că un asemenea procent poate indica abuzuri sau documente eliberate nejustificat.

Planul anunțat:

• verificare administrativă prin corpul de control
• reevaluarea documentelor care au dus la scutiri
• sesizarea Parchetului, dacă apar indicii de natură penală

Ministrul insistă că ținta principală ar fi cei care au eliberat scutirile, dacă actele nu reflectă realitatea.

„Problema gărzilor şi acest fenomen este cunoscut, de ani de zile se discută despre această problemă, din păcate, nu s-au luat măsuri concrete care să limiteze acest fenomen. Nu am o cifră cu numărul de medici care au scutire medicală la nivel naţional, însă aici aş împărţit discuţia în două componente. Strict despre Constanţa, unde mi-a sărit în ochi acea cifră de 70% din personalul medical, din medicii din anumite secţii care au scutire de gardă pe motive medicale. Este o cifră care evident că iese din context. Sigur că în orice colectiv există persoane care au anumite probleme medicale pe care le respect şi de care trebuie să ţinem cont şi automat duc la imposibilitatea de a realiza ture de noapte de fapt. Însă 70% sau peste 70% din personal să fie scutit medical pentru gardă este un fenomen care clar că a denaturat şi acesta este motivul pentru care corpul de control va pleca la Constanţa şi va verifica situaţia administrativă. Îmi doresc un raport cât mai complet şi cât mai corect astfel încât să înţelegem fenomenul din acea unitate sanitară. Şi dacă este cazul şi probabil că va fi cazul, voi vom am cerut de fapt reevaluarea tuturor acestor documente medicale care duc la scutirea de gardă şi dacă se identifică şi probabil că se va identifica că un număr important din ele au fost emise în mod fraudulos, cei responsabili vor răspunde, cel mai probabil în zona penală”.

Garda, plătită ca în 2017, lucrată în 2026

Ministrul spune că sistemul actual de plată a gărzilor produce inechități. Primul exemplu. Garda se plătește procentual dintr-un venit raportat la anul 2017, deși munca se face în 2026.

Al doilea exemplu. Plata nu ține cont de rangul spitalului și de volumul real de muncă. El compară o gardă într-un spital de urgență din București, unde un medic poate vedea 30-40 de pacienți, cu o gardă într-un spital orășenesc, unde uneori nu apare niciun caz.

„Vă dau câteva exemple de inechităţi ca să înţelegeţi de ce trebuie schimbată cu totul, la 180°, strategia gărzilor. În primul rând, că ele sunt prima inechitate şi cea mai importantă este că ele se plătesc procentual la venitul calculat din anul 2017, deşi garda se realizează în anul 2026. Este prima inechitate. A doua este că ele sunt plătite la fel, indiferent de rangul spitalului. Ori aici eu am spus de multe ori acest lucru şi sunt şi demersuri deja făcute în acest sens. Nu mi se pare echitabil. Nu mi se pare normal ca o gardă să fie plătită la fel într-un spital, la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, de exemplu, unde poate un medic vede noaptea 30-40 de pacienţi, cu o gardă la un spital orăşenesc, unde de cele mai multe ori nu vede niciun pacient. Ori plata gărzii nu ţine cont de munca efectuată de fapt în acea gardă. Este o a doua inechitate. Şi sigur că lista poate continua. Concret, ce schimbăm? Pentru că constatări am tot văzut de-a lungul anilor tot felul de experţi, în special în cum nu se poate, au venit şi ne-au explicat care este problema, dar nu s-a întâmplat nimic concret şi am avut inclusiv în această dimineaţă o discuţie lungă cu sindicatele reprezentative, care aparent în momentul de faţă susţin această idee. Sigur că ea trebuie nuanţată. O parte din măsuri au fost anunţate în ultima parte a anului trecut, o parte le anunţă acum la dumneavoastră. În primul rând, îmi doresc să clasificăm gărzile întreg categorii: gardă la domiciliu, pentru că se practică în toată Europa, gardă de monitorizare şi gardă de urgenţă. Garda de monitorizare înseamnă că medicul îngrijeşte doar pacienţii internaţi în secţia de care răspunde, iar garda de urgenţă înseamnă că medicul interacţionează şi cu urgenţele din afara unităţii sanitare, sigur plătite diferit. O altă discuţie ar fi ca plata gărzilor să se facă pe tarif fix, adică nu pe tarif procentual dintr-un venit. Iar acest tarif fix să fie calculat în funcţie de rangul spitalului, în funcţie de specialitate şi în funcţie sigur, de alţi indicatori de performanţă, cum ar veni, număr de pacienţi, de ce nu, complexitate a cazurilor şi aşa mai departe. Şi nu exclud, deşi, paradoxal, tot de către corpul medical a fost respinsă această idee pe care am avut-o încă în luna septembrie a anului trecut. Nu exclud ca în anumite spitale să se realizeze gărzi de 12 h. Toate aceste măsuri nu vă imaginaţi că se pot implementa peste noapte. Asta vă spun pentru că sunt un om responsabil. Mie mi-ar fi uşor să vin să zic aici că într-o lună de zile…”

 

Rogobete spune că vrea să schimbe „la 180 de grade” modul de funcționare al gărzilor. Nu promite aplicare imediată, dar indică primul trimestru ca țintă pentru primele modificări.

Ce model propune:

• gardă la domiciliu, folosită și în alte țări europene
• gardă de monitorizare, pentru pacienții internați ai secției
• gardă de urgență, care include și urgențele din afara spitalului

Ministrul vrea și o schimbare de plată:

• tarif fix, nu procent dintr-un venit vechi
• tarif calculat în funcție de rangul spitalului, specialitate și indicatori precum numărul de pacienți și complexitatea cazurilor

A menționat și posibilitatea gărzilor de 12 ore în anumite spitale.

Întrebat despre sume, ministrul spune că variațiile sunt mari. Depind de zi, weekend și gradație.

A dat un reper orientativ. O gardă ar putea ajunge la aproximativ 1.300 lei brut pentru un medic primar ATI, fără să garanteze că cifra acoperă toate cazurile.

Ministrul a descris o situație pe care o consideră imposibil de justificat. Să ai scutire medicală pentru garda la spitalul public, dar să poți lucra ore suplimentare în privat sau să faci gărzi în privat.

El spune că informațiile sunt preliminare și că verificarea ar urma să confirme sau să infirme.

Concediul medical, prima zi rămâne neplătită

Tema a stârnit cele mai dure reacții din public, chiar în timpul emisiunii. Rogobete apără măsura și spune că nu este o excepție românească.

Exemplele invocate de el:

• Portugalia nu plătește primele 3 zile
• Franța nu plătește primele 2 zile
• Belgia poate să nu plătească primele 1-3 zile, în funcție de asigurare

Scopul declarat:

• reducerea concediilor medicale de scurtă durată, unde statul vede abuzuri
• economii care rămân în sănătate

Ministrul spune că, după măsuri anterioare, statul ar fi economisit în medie 120 de milioane de lei pe lună.

O întrebare concretă a venit de la un bolnav oncologic, cu concediu medical reînnoit lunar. Ministrul spune că normele de aplicare se fac în 30 de zile și că vor include particularități pentru boli grave și tratamente repetitive, precum oncologia sau talasemia.

Alexandru Rogobete: „Normele de aplicare se vor face în termen de 30 de zile. Din acest motiv este de la 1 februarie prevăzut în ordonanţa de urgenţă, printr-o hotărâre de guvern şi sigur că acolo vom ţine cont de toate aceste particularităţi care într-adevăr există pentru anumite categorii, bolnavi oncologici, bolnavii cu talasemie, de exemplu, care se duc o dată la câteva săptămâni să facă transfuzie. Există particularităţi de care sigur că din punct de vedere medical vom ţine cont. Vă rog să subliniem un lucru important. Măsura este în primul rând tranzitorie, are două obiective principale şi anume de a reduce mai mult fenomenul concediilor medicale fictive, dar şi de a reaşeza oarecum finanţele în interiorul sistemului de sănătate. Pentru că cu banii economisiţi din primele şase luni pentru concediile medicale fictive am reuşit să introducem în luna septembrie 41 de molecule noi în lista de compensate pentru pacienţii oncologici, pentru pacienţii cu boli rare şi pentru alte categorii de pacienţi. Intenţia este ca anul viitor să introducem mai multe medicamente inovative în lista de compensate şi, sigur să putem reaşeza lucrurile în sistemul de sănătate şi nu putem ignora un lucru. Într-un an în care peste tot se taie de sus până jos, în domeniul sănătăţii nu au existat aceste tăieri. Ba mai mult, începând de la 1 ianuarie anul acesta, plata pe serviciu în ambulatoriu de specialitate a crescut şi a crescut semnificativ, cu un impact de aproape 1,2 miliarde, anul acesta. S-au introdus molecule noi. Salariile medicilor nu au fost afectate, nu există povestea aceea cu 10% pentru sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate este singurul domeniu unde, prin memorandum, este adevărat, dar este singurul domeniu unde anul acesta putem face angajări, cu aprobarea Guvernului, prin memorandum, putem pot scoate postul la concurs. Deci, aceste lucruri trebuie privite din punctul meu de vedere cu echilibru, pentru că nu se taie prima zi de concediu medical şi banii se duc la nu ştiu un alt domeniu, nu, ei rămân în sistemul de sănătate tocmai pentru a rezolva nemulţumirile pacienţilor pe care le cunoaştem atât de bine şi care se discută de ani de zile, lipsa medicamentelor compensate, lipsa accesului în ambulatoriul de specialitate şi lista poate continua. Ori aceste lucruri nu se pot face într-un domeniu în care până nu de mult, 6 milioane de oameni plăteau pentru 16 milioane de beneficiari şi unde doar concediile medicale fictive ne costau 1,2 miliarde pe an.”

El a reamintit și un argument de politici publice. În septembrie ar fi intrat 41 de molecule noi pe lista de compensate, pentru oncologie și boli rare, pe fondul economiilor și al reechilibrării bugetare.

Analizele și plafonul, recomandarea directă pentru tine

Cea mai frecventă plângere a pacienților rămâne aceeași. Cu bilet de trimitere, unii sunt refuzați la privat pe motiv de plafon, apoi li se oferă serviciul contra cost.

Ministrul face o diferență tranșantă. Plafon există doar la privat. Spitalul public nu are plafon pentru analize.

Ce îți spune să faci:

• caută ambulatoriul de specialitate din spitalul public
• folosește laboratorul spitalului, unde există
• urmărește extinderea programului de lucru în ambulatoriu, până la ora 20:00, acolo unde se poate

El susține că aproximativ 90% dintre spitalele publice au laborator propriu.

Screening: programe naționale, acces programat

Rogobete spune că prevenția trebuie să te ducă mai devreme la medic, nu când „te doare”. A prezentat programe naționale de screening pentru oncologie:

• cancer de col uterin
• cancer de prostată
• cancer mamar

A mai menționat screening neonatal, îngrijiri paliative și îngrijiri la domiciliu. Ministrul insistă pe o idee. Screening-ul se face pentru persoane aparent sănătoase. Se face programat. Urgențele se tratează separat, în regim de urgență.

O întrebare din public a vizat plata mică pe vizită și lipsa serviciilor în mediul rural. Ministrul spune că a fost aprobat prin hotărâre de guvern un program național de îngrijiri paliative și la domiciliu, cu suplimentare din bugetul de stat.

Mari arși: termene pentru două centre în 2026

Ministrul a anunțat termene pentru infrastructură:

• Timișoara, centru pentru mari arși adulți, estimat pentru martie 2026
• Târgu Mureș, centru pentru mari arși adulți, estimat pentru iunie 2026
• București, centru pentru mari arși copii la Grigore Alexandrescu, estimat pentru începutul anului următor

Rogobete spune că România are și secții supraaglomerate, dar și secții cu paturi goale. A dat un indicator. Gradul mediu de ocupare a paturilor ar fi 52%.

El anunță reclasificarea spitalelor, cu reducerea de la opt categorii la patru. Spune că normativul de personal ar urma să țină cont de complexitate și grad, nu doar de numărul de paturi.

Ministrul spune că bugetul CNAS a crescut puternic în ultimii ani. Acesta a oferit următoarele cifre:

• de la 40 de miliarde la 71 de miliarde în 2025 la prima alocare
• închis în decembrie 2025 cu 83 de miliarde

El afirmă că 2025 s-a închis fără datorii la farmacii sau furnizori pentru programele naționale.

Urgențe pentru neasigurați și planul pentru asigurători privați

Ministrul a spus clar. Urgențele se tratează în sistemul public, indiferent dacă ești asigurat.

A vorbit și despre o schimbare de fond. Vrea să scoată politica publică de asigurări din zona CNAS și să o ducă la Ministerul Sănătății. Scopul ar fi deschiderea sistemului către asigurători privați, alături de CNAS.