Din cuprinsul articolului
Transpirația și mirosul corporal sunt reacții firești ale organismului, mai ales când facem efort, ne este cald sau suntem stresați. Totuși, atunci când apar modificări bruște ale transpirației ori un miros corporal neobișnuit, acestea pot indica existența unor afecțiuni medicale. Specialiștii Mayo Clinic atrag atenția că atât hiperhidroza (transpirația excesivă), cât și anhidroza (transpirația foarte redusă), precum și schimbările persistente ale mirosului corporal pot semnala probleme de sănătate ce nu trebuie ignorate.
Bolile care pot provoca miros corporal neplăcut
Mirosul corporal nu este determinat exclusiv de igienă. În numeroase situații, anumite afecțiuni medicale influențează compoziția transpirației sau modul în care pielea reacționează la bacterii, generând mirosuri neobișnuite. Iată care sunt cele mai frecvente probleme de sănătate asociate cu apariția unui miros corporal intens și persistent.
Bromhidroza – cauza mirosului corporal extrem
Bromhidroza este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni care determină apariția unui miros corporal puternic și neobișnuit. Mirosul apare atunci când bacteriile de la nivelul pielii descompun transpirația, rezultând un miros asemănător cu cel de sulf, ceapă sau carne crudă. Există două forme ale acestei afecțiuni: apocrină și ecrină.
Bromhidroza apocrină este cea mai des întâlnită, afectând zone precum axilele și zona inghinală. Transpirația produsă de glandele apocrine, în contact cu bacteriile, capătă un miros intens și caracteristic.
Bromhidroza ecrină este mult mai rară și se manifestă printr-un miros neplăcut al transpirației de pe mâini, picioare, cap sau trunchi. În acest caz, mirosul apare din cauza descompunerii keratinei din piele, după contactul prelungit cu transpirația.
Hiperhidroza – transpirația excesivă care favorizează mirosul
Hiperhidroza nu provoacă direct miros corporal, însă transpirația excesivă creează condițiile ideale pentru proliferarea bacteriilor care generează mirosul. Există două tipuri ale acestei afecțiuni: primară și secundară.
Hiperhidroza primară afectează în general anumite zone precum palmele, tălpile, axilele, capul sau zona inghinală și este de obicei ereditară. Aproximativ 5% din populație suferă de această formă.
Hiperhidroza secundară este cauzată de alte boli sau de anumite medicamente și determină transpirație excesivă pe tot corpul. În majoritatea cazurilor, simptomele se ameliorează odată cu tratarea cauzei de bază.
Diabetul și modificările specifice ale mirosului corporal
Persoanele cu diabet se confruntă frecvent cu un miros corporal modificat, cauzat atât de infecțiile urinare asociate bolii, cât și de nivelurile ridicate ale glicemiei. Una dintre cele mai periculoase complicații este cetoacidoza diabetică, o afecțiune care se dezvoltă atunci când organismul nu are suficientă insulină pentru a folosi glucoza. Unul dintre simptomele acestei complicații este respirația cu miros dulceag, fructat, un semnal de alarmă ce necesită intervenție medicală imediată.
Afecțiunile tiroidei și transpirația excesivă
Glanda tiroidă joacă un rol esențial în reglarea metabolismului și a temperaturii corporale. În hipertiroidism sau în boala Basedow-Graves, organismul produce cantități excesive de hormoni tiroidieni, ceea ce determină o transpirație abundentă chiar și în absența efortului fizic. Transpirația în exces favorizează apariția mirosului corporal persistent.
Insuficiența renală și disfuncția hepatică
Atunci când rinichii sau ficatul nu funcționează corect, toxinele care ar trebui eliminate încep să se acumuleze în organism. Această acumulare poate genera mirosuri neobișnuite la nivelul transpirației, respirației sau pielii. În bolile de rinichi, transpirația capătă adesea un miros pregnant de amoniac, cauzat de acumularea ureei.
Problemele hepatice pot provoca mirosuri neplăcute provenite din compușii toxici care nu mai sunt metabolizați corect.
Orice suspiciune de afecțiune renală, hepatică sau tiroidiană necesită consult medical rapid.
Tulburările metabolice rare
Unele tulburări genetice pot modifica radical mirosul corporal. Trimetilaminuria (TMAU), cunoscută și drept „boala mirosului de pește”, împiedică organismul să descompună trimetilamina, un compus cu miros puternic.
Acesta se acumulează în sânge și este eliminat prin transpirație, urină și respirație, generând un miros puternic de pește, ou stricat sau urină.
Există și o formă secundară a TMAU, determinată de consumul excesiv de suplimente pe bază de L-carnitină, colină sau lecitină. Simptomele dispar de regulă după reducerea sau eliminarea suplimentelor.
Fluctuațiile hormonale și mirosul corporal
Adolescența, sarcina, perimenopauza și menopauza sunt perioade marcate de schimbări hormonale intense.
Aceste fluctuații pot provoca transpirație abundentă, bufeuri și transpirații nocturne, crescând astfel riscul apariției unui miros corporal accentuat. Potrivit specialiștilor Thomson Thee, aceste simptome sunt frecvente și, în general, tranzitorii, dar pot deveni supărătoare fără o gestionare adecvată.
Mirosul corporal persistent sau modificările bruște ale transpirației merită investigate medical, deoarece pot ascunde afecțiuni care necesită diagnostic și tratament. Dacă observați schimbări neobișnuite, este recomandat să consultați un medic pentru evaluare și investigații suplimentare.
