Din cuprinsul articolului
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar nu toți fumătorii se îmbolnăvesc. De fapt, cei mai mulți nu o fac niciodată. Ceea ce părea un paradox devine, acum, mai ușor de înțeles. O echipă internațională de cercetători, coordonată de specialiști de la Albert Einstein College of Medicine, a descoperit de ce unii fumători par să fie „imuni” la boală, în ciuda expunerii intense la substanțele toxice din țigări.
Studiul, publicat în revista Nature Genetics a analizat celule pulmonare recoltate de la 33 de persoane: fumători și nefumători, cu vârste între 11 și 86 de ani. Folosind o tehnologie de ultimă generație – secvențierea întregului genom din celule individuale (WGS), cercetătorii au reușit să observe exact cum fumatul modifică ADN-ul la nivel celular.
Rezultatele confirmă ceea ce era deja cunoscut: fumatul produce un număr uriaș de mutații în ADN-ul celular. Dar ceea ce a surprins echipa de cercetare a fost altceva: după un anumit punct, acest număr se stabilizează.
Mai exact, după aproximativ 23 de ani-pachet, numărul mutațiilor nu mai crește substanțial. Cu alte cuvinte, există un plafon natural de deteriorare genetică în cazul anumitor indivizi. Iar cei care nu dezvoltă cancer, deși fumează intens, par să dispună de mecanisme biologice care limitează mutațiile ADN-ului.
„Este posibil ca unii oameni să dispună de mecanisme eficiente de reparare a ADN-ului sau de eliminare a substanțelor toxice. Aceasta ar putea explica de ce, în ciuda unei expuneri îndelungate la fumat, nu dezvoltă cancer pulmonar”, a declarat dr. Simon Spivack, coautor al studiului.
„Protejați” de propriul organism
Autorii au folosit o metodă inovatoare – SCMDA (single-cell multiple displacement amplification), dezvoltată de geneticianul Jan Vijg. Aceasta reduce drastic erorile de secvențiere și permite o estimare extrem de precisă a numărului de mutații din celulele pulmonare.
În cadrul studiului, au fost analizate celule epiteliale bronșice, cele mai susceptibile să se transforme în celule canceroase. Diferențele dintre fumători și nefumători sunt clare. Dar la anumiți fumători, chiar și cu o expunere de peste 100 de ani-pachet, numărul mutațiilor era similar cu cel al celor care fumau moderat.
„Nu cei care au fumat cel mai mult aveau cele mai multe mutații. Asta ne arată că există factori de protecție biologici care încă nu sunt pe deplin înțeleși”, a subliniat Spivack.
Lung cancerul rămâne cea mai mortală formă de cancer din lume. Chiar dacă fumatul este cauza principală, doar 10-20% dintre fumători dezvoltă boala. Această diferență nu poate fi explicată doar prin stilul de viață sau factori de mediu.
Noua cercetare oferă un posibil răspuns: capacitatea de reparare a ADN-ului sau detoxifierea eficientă a celulelor ar putea face diferența. Dacă acești factori vor putea fi identificați precis, se deschide calea către:
-
teste de risc personalizat: medicii ar putea determina care fumători sunt mai vulnerabili;
-
prevenție țintită: intervenții înainte ca mutațiile să devină periculoase;
-
tratament adaptat: strategii personalizate pe baza profilului molecular al pacientului.
Implicații pentru sănătatea publică
Studiul nu absolvă fumatul de vină, ci arată că nu toți plătesc același preț. Totuși, fumatul rămâne o cauză majoră de moarte evitabilă. Potrivit Cleveland Clinic, substanțele din țigări afectează toate organele, inclusiv inima, vasele de sânge, ficatul și sistemul reproducător. Iar în timpul sarcinii, riscurile cresc exponențial.
„Renunțarea la fumat rămâne cea mai bună alegere. Dar dacă putem înțelege mai bine cine are risc real de cancer, putem interveni mai devreme, mai eficient și cu mai puține resurse”, afirmă dr. Jan Vijg.
Ce urmează
Echipa de cercetare va extinde studiul pe un eșantion mai mare, urmărind și alte tipuri de tumori influențate de mecanisme similare. Vor dezvolta și teste care să măsoare direct capacitatea unei persoane de a repara ADN-ul, ceea ce ar putea deveni standard în evaluarea riscului oncologic în viitor.
