Din cuprinsul articolului
În timp ce pacienții din Germania primesc rapid tratamente noi, cei din România rămân în așteptare — având acces la mai puțin de jumătate din noile medicamente europene. Doar 213 din cele 629 de medicamente autorizate centralizat în Uniunea Europeană din 2015 au ajuns pe piață în România, față de 521 în Germania, potrivit unui raport recent.
Curtea de Conturi Europeană a publicat astăzi, 17 septembrie 2025, un raport despre crizele de medicamente în Uniune. Raportul special nr. 19/2025, intitulat „Crizele de medicamente – Măsurile UE au adus o valoare adăugată, dar persistă probleme structurale”, arată că „deficitele de medicamente sunt o problemă omniprezentă în întreaga UE de ani buni, dar încă nu avem un mecanism bine uns pentru a le face față.”
Auditorii au examinat măsurile luate de UE pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor, verificând dacă Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Medicamente reușesc să prevină și să atenueze deficitele critice.
Diferențe între Est și Vest
Datele prezentate în audit relevă că „din cele 629 de medicamente autorizate prin procedură centralizată începând din 2015, pe piață în țările din UE circulau între 107 (Malta) și 521 (Germania).”
Românii au acces la mai puțin de jumătate din medicamentele noi, decât nemții
La întrebarea adresată de publicația Doctorul Zilei — „Țările din Europa de Est folosesc sisteme de achiziție la cel mai mic preț. Cât de mult dezavantajează acest lucru țări precum România față de Germania sau Franța?” — Klaus-Heiner Lehne, membru al Curtea de Conturi Europeană și coordonator al auditului, a declarat în conferința de presă:
„Numărul de medicamente nou disponibile în ultimii 10 ani diferă destul de semnificativ între statele membre. Iar aici, desigur, mărimea pieței și prețul sunt factori cheie.”
Această diferență dramatică înseamnă că un pacient german are acces la de 5 ori mai multe medicamente decât unul maltez și la de 2,5 ori mai multe decât unul român.
Figura 16 din raport arată că, dintre cele 629 de medicamente autorizate centralizat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) începând cu 2015, au fost efectiv comercializate:
- 521 în Germania
- 442 în Italia
- 429 în Austria
- 402 în Franța
- … față de doar 213 în România și 198 în Bulgaria
Media UE este de 294 de medicamente, ceea ce înseamnă că România se află cu mult sub medie, având mai puțin de jumătate din nivelul Germaniei și cu circa 30% sub media europeană.
Sistemul care „pedepsește„ țările sărace
Auditorii au descoperit că „achizițiile de medicamente sunt în mare parte conduse de preț. Asta înseamnă că ofertantul cu prețul cel mai mic câștigă.”
Consecințele pentru România sunt clare: Aceasta nu recompensează lanțurile de aprovizionare reziliente, managementul robust al calității sau diversificarea producției. Conduce la externalizare către țările cu costuri reduse.
Comunicatul de presă specifică pentru România că țara „are un sistem de achiziții publice bazat pe cel mai mic preț”, ceea ce:
- „descurajează producția locală”
- „stimulează importurile din Asia”
- „crește dependența de furnizori unici și vulnerabili”
Comerțul paralel: medicamentele dispar spre Vest
„Pentru unele state membre cu prețuri destul de scăzute, creează probleme reale când medicamentele nu sunt disponibile pentru proprii pacienți pentru că sunt exportate”, explică auditorii despre comerțul paralel.
România a încercat să combată acest fenomen prin „interdicții la export de medicamente pentru a proteja aprovizionarea internă”, dar „acestea au fost considerate de Comisie o încălcare a pieței unice. UE a deschis proceduri de infringement împotriva României (alături de Polonia și Slovacia).”
Deși procedurile au fost închise în 2018, comunicatul notează că „problema rămâne sensibilă” și România continuă să piardă medicamente prin comerț paralel către țările mai bogate.
Piața fragmentată creează „pacienți de clasa a doua”
Piața unică a UE pentru medicamente este fragmentată, ceea ce îngreunează libera circulație și disponibilitatea acestora.
Auditul a constatat că:
- Majoritatea medicamentelor sunt autorizate la nivel național
- Cele autorizate pentru întreaga UE nu sunt comercializate în toate țările
- Ambalajele diferă de la o țară la alta
- Există diferențe majore de preț de la o țară la alta, iar transparența prețurilor pe piața medicamentelor este scăzută
Stocurile naționale
România, ca multe alte state, „a impus cerințe naționale de constituire de stocuri, fără coordonare cu alte state membre.”
Auditorii avertizează că „aceste măsuri pot atenua lipsurile intern, dar generează efecte de propagare și pot agrava deficitele în alte țări UE.” Mai grav, nu toate statele membre, inclusiv România, au notificat Comisiei aceste măsuri, ceea ce a redus transparența și capacitatea UE de a interveni.
În conferință, Lehne este sceptic despre visul unui preț unic european: „Nu cred că este realist să avem același preț pentru fiecare produs în toată UE, pentru că prețurile sunt rezultatul negocierilor între statele membre și industria farmaceutică.”
Pentru Europa de Est, sugestia vine din exemplul scandinav: „Țările scandinave fac adesea achiziții publice comune în această zonă. Cred că țările est-europene ar putea face același lucru.”
Raportul concluzionează că „în consecință, când vine vorba de acces, unii sunt mai egali decât alții.”
Cu niveluri-record de deficite de medicamente raportate în țările din UE în 2023 și 2024, și 136 de medicamente în lipsă critică între ianuarie 2022 și octombrie 2024, piața unică europeană a medicamentelor rămâne mai degrabă o ficțiune pentru pacienții din Europa de Est.
Curtea de Conturi Europeană avertizează că propunerile legislative actuale „nu vor fi un panaceu” și că „ar putea dura ceva timp până când aceste eforturi vor da roade”, lăsând „europenii să continue să fie expuși riscului de a rămâne fără medicamente, inclusiv antibiotice obișnuite și alte tratamente esențiale.”
