Mutilarea femeilor este, din păcate, o problemă de actualitate. Deși este aproape un subiect taboo, mutilarea încă este practicată în anumite zone geografice.
UNICEF a constatat că demersurile și eforturile depuse în ultimii ani sunt amenințate de pandemia de coronavirus, care a anulat progresele dobândite în ultimii ani.
Potrivit UNICEF, Milioane de fete sunt expuse unui risc crescut de mutilare genitală ca urmare a pandemiei de COVID-19. Din cauza închiderii școlilor, a măsurilor de carantină și a întreruperii serviciilor care protejează fetele împotriva practicilor nocive, este posibil ca, în următorul deceniu, să se înregistreze încă două milioane de cazuri.
„Pierdem teren în lupta pentru eliminarea mutilării genitale a femeilor, consecințele fiind devastatoare pentru milioane de fete în țările în care această practică este foarte răspândită”, a afirmat Nankali Maksud, consilier principal al UNICEF în domeniul prevenirii practicilor nocive. „În cazul în care fetele nu au acces la servicii vitale, școli și rețele comunitare, riscul de mutilare genitală crește simțitor, punându-le în pericol sănătatea, educația și viitorul. Cu ocazia Zilei internaționale a toleranței zero față de mutilarea genitală a femeilor și în contextul în care ne apropiem de împlinirea a doi ani de la debutul pandemiei, trebuie să ne angajăm că vom continua să realizăm acțiuni concertate și finanțate corespunzător pentru a reveni pe drumul către eliminarea acestei practici în întreaga lume”.
Mutilarea genitală feminină reprezintă o violare a drepturilor fetelor și poate duce la complicații medicale grave sau chiar la deces. Fetele supuse mutilării genitale sunt extrem de expuse riscului de a se căsători la vârste fragede și de a abandona școala, ceea ce le amenință șansele de a construi un viitor mai bun pentru ele, pentru familiile lor și pentru comunitatea în care trăiesc.
Potrivit ultimelor date disponibile:
-Cel puțin 200 de milioane de fete și femei aflate acum în viață au fost supuse mutilării genitale. Alte două milioane de fete ar putea fi expuse acestui risc până în 2030 din cauza COVID-19, ceea ce ar însemna o diminuare cu 33% a progreselor înregistrate în vederea eliminării acestei practici nocive.
-Se observă o tendință alarmantă. În aproximativ unu din patru cazuri de mutilare genitală feminină, adică în cazul a 52 de milioane de fete și femei la nivel mondial, procedura a fost realizată de un cadru medical. Proporția este de două ori mai mare în cazul adolescentelor, ceea ce denotă medicalizarea intensă a acestei practici.
-Dintre cele 31 de țări care dețin date referitoare la mutilarea genitală a femeilor, 15 se confruntă cu conflicte, cu o creștere a sărăciei și a inegalităților, ceea ce creează o criză în mijlocul crizei pentru fetele cele mai vulnerabile și mai marginalizate din lume.
-În unele țări, mutilarea genitală feminină constituie în continuare o practică aproape universală, afectând aproximativ 90% dintre fetele din Djibouti, Guineea, Mali și Somalia.
-În aproximativ jumătate dintre țări, mutilarea genitală feminină se realizează tot mai des la vârste mici, ceea ce reduce șansele unei intervenții. De exemplu, în Kenya, vârsta medie la care se recurge la această practică a scăzut de la 12 ani la 9 ani în ultimele trei decenii.
-Pot apărea și progrese. Riscul de mutilare genitală în cazul fetelor este în prezent de trei ori mai mic decât în urmă cu trei decenii; totuși, progresele trebuie să fie de cel puțin 10 ori mai rapide pentru a putea atinge ținta globală privind eliminarea acestei practici până în 2030. Crizele multiple care se suprapun, inclusiv criza provocată de COVID-19, creșterea nivelului de sărăcie, inegalitățile și conflictele, expun milioane de fete la un risc crescut de mutilare genitală.
-În ultimele două decenii, s-a dublat procentul fetelor și al femeilor care se opun acestei practici în țările cu o prevalență ridicată.
-Este important să se asigure accesul fetelor la educație, servicii medicale și locuri de muncă pentru a accelera eliminarea mutilării genitale feminine și pentru a permite fetelor să contribuie la o dezvoltare socioeconomică echitabilă.
